Un aliment pe care cei mai mulți dintre noi îl avem în bucătărie ar putea avea efecte interesante asupra creierului. Un studiu clinic realizat pe adulți sănătoși de vârstă mijlocie a descoperit că un consum zilnic de pastă concentrată de roșii, timp de trei luni, a fost asociat cu îmbunătățiri ale atenției și memoriei, dar și cu modificări ale conectivității unor rețele cerebrale.
Cantitatea consumată nu a fost una uriașă. Participanții au mâncat, în medie, aproximativ 35 de grame de pastă de roșii pe zi, echivalentul a aproximativ două linguri.
Cercetarea a fost publicată în revista Antioxidants și a analizat în special rolul licopenului, pigmentul antioxidant care conferă roșiilor culoarea roșie și care poate traversa bariera hematoencefalică.
Studiul a fost conceput ca un studiu clinic randomizat de tip crossover și a inclus inițial 47 de adulți sănătoși cu vârste cuprinse între 40 și 55 de ani. Dintre aceștia, 42 au finalizat cercetarea.
Participanții au trecut prin două perioade de câte trei luni, separate de o lună de pauză. Într-una dintre perioade au consumat zilnic pastă concentrată de roșii, într-o cantitate stabilită în funcție de greutatea corporală – 0,5 grame pentru fiecare kilogram.
Consumul mediu a fost de 34,6 grame pe zi, furnizând aproximativ 38,4 mg de licopen. În cealaltă perioadă, participanții au urmat o dietă cu un conținut redus de licopen.
La finalul celor două perioade, cercetătorii au comparat performanțele cognitive, concentrațiile de licopen din sânge, nivelul unei proteine asociate cu neuroplasticitatea și, într-un subgrup, activitatea cerebrală observată prin RMN funcțional.
Rezultatele au arătat diferențe la testele care măsurau atenția selectivă. După perioada în care participanții au consumat pastă de roșii, performanța la testul de concentrare a fost cu 7,2 puncte mai bună, în comparație cu perioada de control. Viteza de procesare a informațiilor a înregistrat, la rândul său, o diferență de 8,3 puncte.
Cercetătorii au identificat și o îmbunătățire modestă a memoriei asociative, adică a capacității de a crea și recupera legături între informații. În testul în care participanții trebuiau să asocieze fețe cu nume, diferența a fost de aproximativ 0,8 puncte în favoarea perioadei cu pastă de roșii.
Nu toate funcțiile cognitive s-au modificat. Cercetătorii nu au observat un efect asupra funcției executive în testul utilizat.
Consumul pastei de roșii a produs și o schimbare biologică ușor de măsurat. Nivelul licopenului din plasmă aproape s-a dublat față de valoarea inițială în perioada în care participanții au consumat zilnic produsul din roșii.
Cercetătorii au măsurat și BDNF (brain-derived neurotrophic factor), o proteină implicată în funcționarea neuronilor și în neuroplasticitate.
Nivelul BDNF a prezentat o creștere medie de 15,2 ng/ml în comparație cu intervenția de control. Autorii studiului avertizează însă că acest rezultat trebuie interpretat cu prudență, deoarece semnificația statistică a fost la limită, diferențele dintre participanți au fost mari și a fost observat un efect rezidual între cele două perioade ale studiului.
Prin urmare, studiul nu demonstrează că pasta de roșii crește în mod sigur BDNF.
Una dintre cele mai interesante părți ale experimentului a fost examinarea activității cerebrale prin RMN funcțional în stare de repaus. Aici există însă o limitare importantă: această analiză a fost realizată pe un grup de numai 14 persoane.
Cercetătorii au observat modificări ale conectivității în anumite rețele cerebrale, inclusiv în rețeaua frontoparietală și cea auditivă după perioada cu roșii. Și în perioada de control au apărut însă modificări, de această dată în rețeaua dorsală a atenției.
Autorii consideră că rezultatele ar putea sugera o reorganizare funcțională specifică a rețelelor cerebrale, însă datele nu permit concluzia că pasta de roșii „reconfigurează” sau „transformă” creierul.
Principalul candidat analizat este licopenul, un carotenoid prezent în cantități mari în roșii. Licopenul poate traversa bariera hematoencefalică, caracteristică ce a atras interesul cercetătorilor asupra posibilelor sale efecte asupra creierului.
Totuși, experimentul nu a administrat licopen izolat. Participanții au consumat pastă de roșii, care conține și alte substanțe biologic active, inclusiv alți carotenoizi și compuși vegetali.
De aceea, cercetătorii nu pot spune că licopenul este singurul responsabil pentru diferențele observate.
Rezultatele nu înseamnă că două linguri de pastă de roșii pe zi previn Alzheimer sau alte boli neurodegenerative. În primul rând, studiul a inclus doar 42 de persoane sănătoase, cu vârste între 40 și 55 de ani. Perioada de intervenție a fost de numai trei luni, iar numărul participanților la analiza imagistică a creierului a fost și mai mic.
O altă limitare este faptul că studiul nu a fost orb. Participanții știau când consumau pasta de roșii, ceea ce poate influența rezultatele unor teste. În plus, dieta de control presupunea restricționarea alimentelor bogate în licopen și nu administrarea unui placebo identic.
Autorii consideră că sunt necesare studii mai ample și mai lungi pentru a stabili dacă efectele observate se confirmă și dacă au o relevanță reală pentru sănătatea creierului pe termen lung.
Deocamdată, concluzia este prudentă: trei luni de consum zilnic de pastă concentrată de roșii au fost asociate cu îmbunătățiri moderate ale atenției și memoriei și cu anumite modificări ale conectivității cerebrale la adulți sănătoși de vârstă mijlocie. Este un rezultat promițător, dar nu încă o dovadă că roșiile pot „schimba” creierul sau preveni declinul cognitiv.
Sursă foto: Shutterstock