În sezonul rece, aerul din locuință poate deveni mai uscat din cauza încălzirii. Acest lucru poate afecta mucoasa nasului și a gâtului, care are rolul de a umezi, încălzi și filtra aerul inspirat. Atunci când umiditatea este prea scăzută, țesuturile se usucă mai repede și pot deveni iritate.
Expunerea prelungită la aer uscat poate favoriza:
Aerul uscat nu provoacă în mod direct o răceală, însă poate afecta stratul protector de mucus al căilor respiratorii. În anumite situații, poluanții din interior, praful și alți iritanți pot accentua disconfortul.
Senzația de gât uscat sau dureros la trezire poate fi accentuată de aerul uscat din dormitor. Totuși, nu acesta este singurul factor posibil. Respirația pe gură, nasul înfundat, sforăitul, deshidratarea și refluxul gastric pot produce simptome asemănătoare.
Dacă nasul este blocat, este posibil să respiri mai mult pe gură în timpul somnului. Aerul inspirat nu mai este umezit la fel de eficient, iar mucoasa gâtului se poate usca și irita.
Pentru confortul respirator, umiditatea interioară este recomandată, în general, într-un interval moderat, de aproximativ 30–50%. O umiditate prea scăzută poate usca nasul și gâtul, în timp ce excesul de umiditate poate favoriza apariția mucegaiului și a acarienilor, care pot agrava alergiile sau astmul.
Un higrometru poate ajuta la verificarea nivelului de umiditate din cameră, mai ales în dormitor sau în încăperile încălzite intens.
Pentru ameliorarea simptomelor, pot fi utile câteva măsuri simple:
Umidificatorul nu trebuie folosit excesiv. Un aparat murdar poate dispersa microorganisme și minerale în aer, iar umiditatea prea mare poate favoriza mucegaiul.
Dacă uscăciunea persistă, se repetă frecvent sau este însoțită de sângerări nazale repetate, durere intensă, febră, dificultăți de respirație ori probleme la înghițire, este recomandat un consult medical. Simptomele pot avea și alte cauze, precum alergiile, infecțiile respiratorii, refluxul sau anumite afecțiuni nazale.
FOTO: Shutterstock