Alergiile de septembrie: ce plante eliberează polen la sfârșitul verii și de ce ambrozia poate da simptome puternice

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Pentru multe persoane, septembrie înseamnă începutul toamnei și, implicit, sfârșitul sezonului de polen. În realitate, lucrurile nu stau chiar așa. În această perioadă, unele plante erbacee și buruieni continuă să elibereze polen în cantități suficiente pentru a provoca simptome de rinită alergică, conjunctivită sau chiar agravarea astmului.

În România, ambrozia (Ambrosia artemisiifolia) este unul dintre cei mai importanți alergeni ai sfârșitului de vară. Ministerul Sănătății arată că planta începe să elibereze cantități mari de polen de la mijlocul lunii iulie și poate continua până spre sfârșitul lui septembrie, în funcție de condițiile meteorologice.

Iar septembrie nu este doar „încă o lună cu puțin polen”. Monitorizarea efectuată în București a identificat concentrații ridicate de ambrozie în august și septembrie, cu valori foarte mari înregistrate chiar la începutul lunii septembrie.

Recomandări

Gripa, COVID-19 și RSV revin în sezonul rece. Cine ar trebui să se vaccineze în România…

De ce astmul poate deveni mai greu de controlat la început de toamnă. Ce legătură au…

Citește și: Alergia – care sunt simptomele, cum o depistăm şi tratăm?

Ambrozia, principala problemă de la sfârșitul verii

Ambrozia este o buruiană care se adaptează foarte ușor și crește în numeroase zone din România. Poate fi întâlnită pe terenuri neîngrijite, lângă drumuri și căi ferate, pe șantiere, în apropierea unor terenuri virane, dar și în grădini sau parcuri lăsate neîntreținute.

Problema nu este neapărat aspectul plantei, ci cantitatea foarte mare de polen pe care o poate produce. Polenul este răspândit de vânt și poate ajunge la distanțe considerabile.

Într-un studiu de monitorizare realizat la București pe parcursul mai multor ani, concentrația totală de polen de ambrozie a fost mult mai mare în septembrie decât în iulie, iar perioada cu valori zilnice semnificative s-a întins, în majoritatea anilor analizați, de la jumătatea lunii august până la sfârșitul lui septembrie.

Un studiu publicat în 2026, realizat în vestul României, a identificat un vârf sezonier al sensibilizării la ambrozie între săptămânile calendaristice 33 și 38, adică aproximativ de la mijlocul lui august până la sfârșitul lui septembrie, în paralel cu cele mai mari concentrații de polen măsurate în aer.

De ce ambrozia provoacă reacții atât de puternice

Pentru o persoană sensibilizată, sistemul imunitar tratează proteinele din polen ca pe o amenințare și declanșează o reacție alergică.

Cel mai frecvent apar simptome de rinită și conjunctivită alergică:

• strănut repetat;
• nas înfundat sau secreții nazale apoase;
• mâncărime la nivelul nasului;
• ochi roșii, care ustură sau lăcrimează;
• senzație de mâncărime la nivelul ochilor și gâtului.

La persoanele cu astm, expunerea la polen poate contribui și la apariția tusei, a respirației șuierătoare sau a dificultăților de respirație.

De aceea, o alergie la ambrozie nu trebuie privită doar ca o problemă de tip „strănut și nas care curge”.

Ambrozia nu este singura plantă care poate conta în septembrie

Deși ambrozia este vedeta nedorită a sezonului, nu este singura sursă de polen.

În zona Bucureștiului au fost raportate și alte buruieni alergizante din familia Asteraceae, inclusiv specii de Artemisia, cunoscute popular prin plante precum pelinul. Studiile de monitorizare menționează, de asemenea, polenul unor graminee și al altor buruieni în perioada de vară târzie și început de toamnă.

Un calendar aeropalinologic realizat pentru Timișoara a identificat, printre tipurile de polen alergizant din această perioadă, Ambrosia, Artemisia, Urtica și alte buruieni, pe lângă graminee. În acel set de date, concentrațiile de polen alergizant au fost importante până spre sfârșitul lunii septembrie.

Asta înseamnă că doi oameni care spun „am alergie în septembrie” nu au neapărat aceeași cauză. Unul poate fi sensibil la ambrozie, altul la Artemisia sau la anumite graminee care încă eliberează polen.

De ce apar simptomele tocmai când începe toamna

Există o explicație simplă: sezonul de polenizare al plantelor nu coincide cu anotimpurile calendaristice.

O plantă poate înflori la sfârșitul verii și își poate continua perioada de polenizare în septembrie. În plus, vremea influențează foarte mult cantitatea de polen care ajunge în aer.

Ministerul Sănătății notează că ambrozia poate răspândi polenul pe distanțe mari mai ales în perioadele călduroase și secetoase.

De aceea, două zile consecutive de septembrie pot fi foarte diferite din punctul de vedere al simptomelor: o perioadă caldă, uscată și cu vânt poate favoriza dispersarea polenului, în timp ce ploaia îl poate reduce temporar din aer.

Cum îți dai seama că nu este o simplă răceală

Alergia sezonieră și răceala pot semăna, mai ales la început.

Există însă câteva indicii utile. În cazul alergiilor, sunt frecvente strănuturile repetate, secrețiile nazale apoase și mâncărimea nasului și a ochilor. Febra nu este tipică pentru rinita alergică.

În schimb, o infecție respiratorie poate veni cu stare generală alterată, durere în gât, febră și alte simptome infecțioase.

Un alt indiciu este repetitivitatea: dacă simptomele apar în fiecare an aproximativ în aceeași perioadă și se accentuează după ieșirea în anumite zone, polenul devine un suspect important.

Pentru un diagnostic corect, însă, medicul alergolog poate recomanda investigații specifice, inclusiv teste pentru identificarea alergenului responsabil.

De ce ambrozia poate fi o problemă și în oraș

O idee greșită este că alergiile la polen îi afectează în principal pe cei care locuiesc la țară.

În realitate, ambrozia poate crește în zone urbane, inclusiv pe terenuri virane, la periferia orașelor și în apropierea șantierelor sau a infrastructurii rutiere. Studiile realizate la București au identificat ambrozia în numeroase zone urbane și au măsurat concentrații importante de polen în aer.

Așadar, faptul că locuiești în mijlocul orașului nu te protejează automat de polenul de ambrozie.

Ce poate face o persoană alergică pentru a reduce expunerea

În zilele în care concentrațiile de polen sunt mari, reducerea expunerii poate ajuta la controlul simptomelor.

Este util ca ferestrele să fie închise atunci când nivelurile de polen sunt ridicate, mai ales dacă locuința este aproape de zone cu vegetație și dacă persoana știe că polenul este un factor declanșator.

După ce petreci timp afară, poate fi util să faci duș și să schimbi hainele, mai ales dacă ai stat într-o zonă cu vegetație abundentă. Ideea este simplă: polenul poate rămâne pe păr, haine și alte suprafețe și poate fi adus ulterior în interior.

Curățarea regulată a locuinței și evitarea acumulării prafului pot fi, de asemenea, utile pentru reducerea încărcăturii de alergeni din interior.

Tratamentul trebuie însă adaptat simptomelor și recomandărilor medicului. Antihistaminicele, spray-urile nazale sau alte tratamente pot fi indicate în funcție de tipul și severitatea alergiei.

Cine trebuie să fie mai atent

Persoanele care au deja rinită alergică, conjunctivită alergică sau astm pot fi mai vulnerabile la efectele polenului.

În cazul pacienților cu astm, o alergie sezonieră insuficient controlată poate merge mână în mână cu agravarea simptomelor respiratorii. Pentru aceste persoane, perioada de sfârșit de vară și început de toamnă poate necesita o atenție suplimentară la factorii declanșatori și la tratamentul prescris.

Când este recomandat un consult medical

Nu orice nas înfundat sau ochi care lăcrimează în septembrie înseamnă alergie.

Un consult este util atunci când simptomele se repetă sezonier, afectează somnul sau activitatea de zi cu zi ori nu răspund suficient la măsurile obișnuite.

Este cu atât mai important ca persoanele cu astm să discute cu medicul dacă observă mai multă tuse, respirație șuierătoare, senzație de apăsare în piept sau nevoie mai frecventă de medicație de salvare.

Dificultățile severe de respirație reprezintă o urgență medicală și nu trebuie puse automat pe seama alergiei.

Septembrie nu înseamnă sfârșitul sezonului de alergii

Pentru persoanele alergice, începutul toamnei poate fi chiar una dintre cele mai dificile perioade ale anului.

În România, ambrozia este principalul nume de reținut, dar nu este singura plantă care poate contribui la simptome. Artemisia, anumite graminee și alte buruieni pot elibera, de asemenea, polen în perioada de vară târzie și început de toamnă.

De aceea, dacă în septembrie apar brusc strănuturi repetate, nas apos, nas înfundat, ochi care mănâncă și lăcrimează, explicația poate fi mai puțin „am răcit” și mai mult „am intrat din nou în sezonul unui alergen”.

Iar în cazul ambroziei, problema nu este doar că planta înflorește, ci că produce cantități mari de polen foarte ușor dispersat de vânt, exact într-o perioadă în care mulți oameni presupun că sezonul alergiilor s-a încheiat.

Foto: Shutterstock