Pentru persoanele cu astm, începutul toamnei nu înseamnă doar zile mai răcoroase și revenirea la rutina obișnuită. Este și o perioadă în care mai mulți factori care pot irita și inflama căile respiratorii apar simultan. Polenul de ambrozie este prezent în această perioadă, temperaturile încep să varieze mai mult, apar primele episoade de aer rece, iar odată cu revenirea copiilor în colectivități crește circulația virusurilor respiratorii.
Toate acestea pot face ca simptomele să devină mai greu de controlat la unele persoane cu astm, chiar dacă boala fusese bine ținută sub control în timpul verii. Factorii declanșatori diferă însă de la o persoană la alta.
Citește și: Să eliminăm prejudecățile despre astm: mituri și realități
Astmul este o boală caracterizată prin inflamația cronică a căilor respiratorii. Atunci când o persoană sensibilă intră în contact cu un anumit factor declanșator, căile respiratorii se pot inflama și îngusta, iar producția de mucus poate crește.
Rezultatul poate fi apariția unor simptome precum tuse, respirație șuierătoare, senzație de constricție în piept sau dificultăți de respirație.
Un aspect important este că nu toate persoanele cu astm au aceiași factori declanșatori. Pentru unii, polenul este problema principală; pentru alții, infecțiile respiratorii, aerul rece, efortul fizic, fumul sau anumite substanțe iritante pot conta mai mult.
Una dintre particularitățile începutului de toamnă este sezonul polenului de ambrozie. Planta produce cantități mari de polen în această perioadă, iar expunerea poate provoca simptome alergice.
Pentru persoanele cu astm sensibil la polen, inhalarea acestuia poate declanșa sau agrava simptomele respiratorii. CDC menționează că expunerea la polen poate provoca atacuri de astm la persoanele pentru care polenul este un factor declanșator.
Asta explică de ce o persoană care s-a simțit foarte bine în lunile de vară poate începe să tușească, să respire șuierător sau să aibă nevoie mai des de medicația de salvare odată cu venirea toamnei.
Nu înseamnă însă că ambrozia este responsabilă pentru toate exacerbările de astm din septembrie. La fiecare pacient trebuie luați în calcul factorii proprii de declanșare.
Pe măsură ce diminețile și serile devin mai reci, unele persoane cu astm observă că respiră mai greu afară.
Aerul rece și uscat poate favoriza îngustarea căilor respiratorii. CDC explică faptul că răcirea și uscarea căilor respiratorii pot contribui la bronhoconstricție, mai ales în combinație cu efortul fizic.
De aceea, alergarea sau mersul rapid în aer rece poate fi un factor declanșator pentru anumite persoane, chiar dacă în restul zilei nu au simptome.
Este important de precizat că frigul nu cauzează astmul. El poate fi însă un factor care agravează simptomele la o persoană care are deja această afecțiune.
Un alt motiv pentru care toamna poate fi dificilă este creșterea circulației infecțiilor respiratorii.
Răceala, gripa, COVID-19 și infecțiile cu RSV pot fi mai problematice pentru persoanele cu astm și pot declanșa exacerbări ale bolii.
Rinovirusurile, printre cele mai frecvente cauze ale răcelii, sunt și un factor viral cunoscut pentru declanșarea crizelor de astm.
Astfel, o persoană poate intra în toamnă cu astmul bine controlat, dar să observe o agravare după o infecție respiratorie aparent banală.
La copii, problema poate fi și mai vizibilă odată cu revenirea la școală și grădiniță. Copiii intră din nou în contact apropiat cu numeroase alte persoane, iar virusurile respiratorii se pot răspândi mai ușor. Datele AAFA arată că internările și prezentările la urgență pentru astm la copii tind să crească în perioada septembrie-octombrie, pe fondul revenirii în colectivități și al sezonului infecțiilor respiratorii.
Toamna aduce ploi, frunze în descompunere și perioade de umiditate mai mare. În anumite condiții, aceste modificări pot favoriza dezvoltarea mucegaiului.
Sporii de mucegai pot irita căile respiratorii și pot agrava astmul. Problema poate exista atât în exterior, cât și în interior, mai ales în încăperi cu infiltrații sau umezeală persistentă.
În locuință, mucegaiul din baie, subsol, pereți umezi sau zone afectate de infiltrații nu ar trebui ignorat de o persoană cu astm.
Lucrul interesant este că, în această perioadă, factorii nu acționează întotdeauna separat.
O persoană alergică poate fi expusă la polen de ambrozie, poate sta într-o încăpere cu aer de calitate slabă și, câteva zile mai târziu, poate contracta o infecție respiratorie. Pentru cineva cu astm, această suprapunere poate face controlul bolii mai dificil.
AAFA numește tocmai această combinație de factori unul dintre motivele pentru care septembrie este o perioadă problematică pentru multe persoane cu astm.
Persoanele cu astm ar trebui să își cunoască factorii declanșatori și să urmeze planul de tratament stabilit împreună cu medicul.
Este important ca tratamentul de fond să nu fie întrerupt sau modificat din proprie inițiativă doar pentru că simptomele s-au redus în timpul verii. CDC recomandă continuarea medicației prescrise și respectarea planului personal de acțiune pentru astm.
În cazul în care polenul este un declanșator, poate fi utilă monitorizarea perioadelor cu niveluri mari de polen și reducerea expunerii atunci când acestea sunt ridicate. CDC recomandă, de exemplu, închiderea ferestrelor și utilizarea aerului condiționat, dacă este posibil, atunci când nivelurile de polen sunt mari și polenul reprezintă un factor declanșator pentru persoana respectivă.
De asemenea, este importantă evitarea fumului de țigară și a altor iritanți cunoscuți, precum și rezolvarea problemelor de umezeală și mucegai din locuință.
Pentru persoanele al căror astm este agravat de infecții respiratorii, discuția cu medicul despre vaccinările recomandate poate fi utilă. CDC subliniază în special importanța vaccinării antigripale pentru persoanele cu astm, care prezintă un risc mai mare de complicații severe ale gripei.
Un semnal important este modificarea tiparului obișnuit al simptomelor.
Dacă o persoană începe să tușească sau să respire șuierător mai des, are mai frecvent senzație de apăsare în piept, se trezește noaptea din cauza simptomelor sau ajunge să folosească mai des inhalatorul de salvare, astmul poate să nu mai fie controlat corespunzător.
Aceste modificări merită discutate cu medicul, pentru că pot indica necesitatea reevaluării tratamentului.
În cazul unei dificultăți severe de respirație sau al unei crize care nu se ameliorează conform planului de acțiune prescris, este nevoie de ajutor medical de urgență.
Este important să nu transformăm începutul toamnei într-o regulă universală.
Unele persoane cu astm nu observă nicio schimbare sezonieră, în timp ce altele au simptome mai intense toamna sau iarna. Diferențele țin de tipul de astm, alergiile asociate, factorii de mediu și particularitățile fiecărei persoane.
Prin urmare, faptul că septembrie este o perioadă cu risc crescut pentru exacerbări nu înseamnă că fiecare pacient cu astm va avea automat o agravare.
Astmul poate deveni mai greu de controlat la începutul toamnei nu din cauza unui singur factor, ci din cauza suprapunerii mai multora: polen de ambrozie, schimbări bruște de temperatură, aer rece, mucegai, infecții respiratorii și revenirea în spații aglomerate.
Pentru o persoană cu astm, începutul sezonului rece este, prin urmare, un moment bun pentru a-și reevalua factorii declanșatori, pentru a verifica dacă tratamentul este urmat corect și pentru a avea pregătit planul de acțiune stabilit împreună cu medicul.
Astmul bine controlat nu înseamnă lipsa totală a factorilor declanșatori, ci reducerea riscului ca aceștia să ducă la simptome severe și la exacerbări.
Foto: Shutterstock