Cel mai sigur loc de pe Pământ dacă „se dezlănțuie iadul”. Țara în care ai avea cele mai mari șanse să supraviețuiești unei catastrofe globale

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Un război nuclear, erupția unui supervulcan, impactul unui asteroid, o pandemie devastatoare sau un atac cibernetic de proporții ar putea schimba radical lumea într-un timp foarte scurt. În cazul unei asemenea catastrofe, există vreun loc pe Pământ în care oamenii ar fi cu adevărat în siguranță?

Răspunsul cercetătorilor este mai degrabă neliniștitor: niciun loc nu este complet sigur. Există însă anumite țări care, datorită poziției geografice, resurselor și capacității de a-și susține populația, ar putea avea șanse mai bune să reziste unui colaps global.

Dintre acestea, Australia iese în evidență.

Recomandări

Fructul care nu se strică timp de un an. Este cultivat chiar în România, la Buzău

Struguri albi VS struguri negri. Care sunt mai sănătoși, potrivit Mihaelei Bilic

O analiză științifică privind reziliența societăților în fața unor catastrofe globale arată că Australia se află într-o poziție privilegiată. Cercetătorii au analizat literatura de specialitate pentru a identifica statele care ar putea continua să funcționeze în cazul unor evenimente capabile să afecteze întreaga planetă.

Ce înseamnă, de fapt, o catastrofă globală

Nu vorbim despre un cutremur, un uragan sau o criză economică obișnuită, ci despre evenimente atât de grave încât ar putea afecta simultan numeroase țări și ar pune în pericol sistemele de care depinde civilizația modernă.

Una dintre categoriile analizate este reprezentată de evenimentele care ar putea determina o reducere bruscă a cantității de lumină solară care ajunge la suprafața Pământului.

Un război nuclear de amploare ar putea ridica în atmosferă cantități uriașe de fum și particule, generând ceea ce este cunoscut drept „iarnă nucleară”. Un efect asemănător ar putea apărea după erupția unui supervulcan sau după impactul unui asteroid suficient de mare.

Temperaturile ar putea scădea, iar agricultura ar fi grav afectată.

Cercetătorii au analizat și scenarii care presupun pierderea infrastructurii critice la nivel global, inclusiv perturbarea sistemelor energetice, a transporturilor și a comunicațiilor.

În această categorie pot intra furtunile geomagnetice severe, atacurile cibernetice de amploare, pandemiile sau alte evenimente capabile să provoace întreruperi majore ale infrastructurii.

O a treia categorie este reprezentată de riscurile biologice catastrofale globale, fie ele naturale sau provocate de oameni.

De ce Australia ar putea fi cel mai bun refugiu

Poziția geografică reprezintă unul dintre avantajele evidente ale Australiei.

Fiind o insulă-continent, aflată la distanță de marile mase continentale, țara are posibilitatea de a se izola mai ușor în anumite scenarii. Acest lucru ar putea deveni extrem de important în cazul unei pandemii sau al altui pericol care se răspândește între state.

Dar geografia nu este suficientă. Pentru a supraviețui unui colaps global, o societate trebuie să poată produce hrană, menține infrastructura și asigura resursele de bază pentru populație, chiar dacă schimburile comerciale internaționale sunt grav afectate.

Australia are aici un avantaj considerabil: este un important producător și exportator de alimente.

Într-o lume în care transporturile internaționale s-ar opri, capacitatea unei țări de a-și hrăni propria populație ar putea deveni una dintre cele mai importante condiții pentru supraviețuire.

Resursele naturale pot face diferența

Australia dispune și de importante resurse minerale și energetice, precum și de o bază industrială semnificativă.

Cercetătorii au observat că societățile mai reziliente tind să aibă anumite caracteristici comune: sunt prospere, au instituții funcționale, o capacitate industrială ridicată și posibilitatea de a interveni rapid pentru menținerea activităților esențiale.

Australia îndeplinește multe dintre aceste condiții. Totuși, nici măcar această țară nu este complet independentă.

Australia continuă să depindă de comerțul internațional pentru anumite produse esențiale. Printre vulnerabilitățile identificate se numără aprovizionarea cu combustibili, medicamente și îngrășăminte.

Într-o catastrofă globală care ar întrerupe comerțul pentru o perioadă îndelungată, aceste dependențe ar putea deveni probleme serioase.

Ce alte țări ar avea șanse bune

Australia nu este singurul stat care apare într-o poziție favorabilă. Printre țările considerate relativ reziliente în fața unor catastrofe globale se numără Noua Zeelandă, Japonia, Elveția și Argentina.

Noua Zeelandă este menționată frecvent în cercetările privind supraviețuirea după o catastrofă datorită izolării geografice, densității reduse a populației și capacității de producție alimentară.

Japonia dispune de o economie dezvoltată și o capacitate industrială impresionantă, dar este vulnerabilă în alte privințe, inclusiv din cauza dependenței de importuri și a expunerii la dezastre naturale.

Elveția beneficiază de instituții stabile, infrastructură dezvoltată și o poziție continentală, în timp ce Argentina dispune de un sector agricol important.

Niciuna dintre aceste țări nu este însă imună la consecințele unei catastrofe planetare.

Hrana ar putea deveni mai importantă decât banii

Una dintre ideile esențiale ale cercetării este că, într-o criză extremă, criteriile după care judecăm astăzi prosperitatea unei țări s-ar putea schimba radical.

O economie foarte bogată, dar dependentă aproape complet de importurile de alimente, combustibili sau alte produse esențiale ar putea deveni vulnerabilă dacă transporturile internaționale s-ar opri.

În schimb, capacitatea de a produce local hrană și energie ar deveni esențială. Acesta este unul dintre motivele pentru care Australia și Noua Zeelandă sunt considerate atât de importante în scenariile de reziliență globală.

Cercetătorii sugerează chiar că astfel de state ar putea deveni puncte strategice pentru reconstrucția lumii după o catastrofă. În asemenea regiuni ar putea fi păstrate rezerve importante, inclusiv alimente și semințe, iar capacitatea lor industrială ar putea contribui la refacerea infrastructurii.

Nici cel mai sigur loc nu este cu adevărat sigur

Concluzia nu trebuie interpretată ca o garanție că Australia ar trece fără probleme printr-un război nuclear, o pandemie devastatoare sau impactul unui asteroid.

Țara are propriile vulnerabilități și poate fi afectată de schimbările climatice, incendii, secetă și alte dezastre naturale. În anumite scenarii, chiar și izolarea geografică poate deveni un dezavantaj dacă aprovizionarea internațională dispare.

Australia este considerată mai rezilientă tocmai datorită combinației dintre poziția geografică, capacitatea de producție alimentară, resurse, industrie, stabilitatea instituțiilor și posibilitatea de izolare.

Mesajul cel mai important al cercetării nu este însă că oamenii ar trebui să se mute în Australia în așteptarea Apocalipsei. Pregătirea și prevenirea catastrofelor globale rămân mult mai importante decât identificarea unui loc în care să ne refugiem după producerea lor.

Dacă „se dezlănțuie iadul” la scară planetară, niciun loc de pe Pământ nu poate fi declarat complet sigur. Dar dintre țările analizate de cercetători, Australia pare să aibă unele dintre cele mai bune atuuri pentru a rezista și pentru a-și menține societatea funcțională.

Sursă foto: Shutterstock