Miere cu lămâie pentru tuse: ce poate face și ce nu. Remediul popular explicat pe înțelesul tuturor

Mierea cu lămâie este unul dintre cele mai cunoscute remedii folosite acasă atunci când apare tusea. O linguriță de miere amestecată cu suc de lămâie, uneori într-o cană cu apă caldă sau ceai, este recomandată frecvent pentru calmarea gâtului și reducerea senzației neplăcute provocate de tuse.

Citește și: Profesorul Vlad Ciurea, despre efectele miraculoase ale mierii. De ce poate deveni toxică, dacă nu este consumată corect

De această dată, însă, remediul popular are în spate și câteva dovezi medicale. Mierea poate ajuta la ameliorarea tusei, în special a tusei acute asociate infecțiilor respiratorii superioare, însă nu vindecă infecția și nu poate fi considerată un înlocuitor pentru tratamentul necesar atunci când există o problemă medicală mai serioasă.

Lămâia are un rol diferit. Ea poate contribui la gust, hidratare și aportul de vitamina C, dar nu există dovezi că limonada sau combinația miere-lămâie ar opri direct tusea.

De ce poate ajuta mierea

Mierea are o textură vâscoasă care poate acoperi temporar mucoasa gâtului.

Acest lucru poate reduce senzația de iritație care întreține reflexul de tuse.

În plus, mierea conține numeroși compuși bioactivi și are proprietăți antimicrobiene observate în anumite condiții de laborator, însă beneficiul relevant pentru o tuse obișnuită este mai ales efectul calmant asupra gâtului.

Ce spun studiile despre miere și tuse

Mai multe analize ale studiilor clinice au arătat că mierea poate reduce frecvența și severitatea tusei la copii cu infecții ale tractului respirator superior și poate îmbunătăți somnul, comparativ cu lipsa tratamentului sau cu unele alternative.

De asemenea, ghidurile medicale o includ printre opțiunile simple care pot fi încercate pentru ameliorarea tusei acute.

Efectul nu este spectaculos și nu apare la toate persoanele, însă există mai multă susținere științifică decât pentru multe dintre remediile tradiționale pentru răceală.

De ce lămâia este adăugată atât de des

Lămâia poate face băutura mai plăcută și poate stimula producția de salivă, ceea ce poate contribui la senzația de gât mai puțin uscat.

În plus, lămâia este o sursă de vitamina C.

Totuși, vitamina C nu funcționează ca un medicament care oprește tusea.

Dacă bei miere cu lămâie atunci când ești deja răcit, nu înseamnă că vitamina C va elimina virusul responsabil de infecție.

Mierea este cea care are rolul principal

Dacă remediul este folosit pentru calmarea tusei, mierea este probabil componenta cea mai relevantă.

Combinația cu lămâie este plăcută și poate contribui la hidratare, dar nu există dovezi că lămâia amplifică dramatic efectul antitusiv al mierii.

Prin urmare, nu este nevoie de cantități mari de suc de lămâie pentru ca remediul să funcționeze.

Este mai bună mierea simplă sau mierea cu lămâie?

Pentru calmarea gâtului și a tusei, poți folosi și miere simplă.

O linguriță poate fi consumată ca atare sau dizolvată într-o băutură caldă.

Adăugarea lămâii ține mai mult de preferință și de confort.

Dacă ai reflux gastroesofagian sau un gât foarte iritat, cantitățile mari de suc de lămâie pot fi neplăcute și chiar pot accentua senzația de arsură.

Apa caldă are și ea un rol

Mierea cu lămâie este adesea consumată într-o cană de apă caldă.

Lichidul poate calma gâtul și contribuie la hidratare.

Nu este nevoie ca apa să fie foarte fierbinte. O băutură excesiv de fierbinte poate irita mucoasa și, evident, poate provoca arsuri.

Căldura moderată este suficientă.

Ajută orice tip de tuse?

Nu.

Mierea poate fi mai utilă atunci când tusea este asociată cu iritația gâtului sau cu o infecție respiratorie obișnuită.

Nu tratează însă cauza tuturor tipurilor de tuse.

Tusea poate apărea și în:

• astm;
• alergii;
• reflux gastroesofagian;
• sinuzită;
• bronșită;
• pneumonie;
• unele boli cardiace;
• reacții adverse la anumite medicamente.

În aceste situații, calmarea temporară a tusei nu rezolvă problema de fond.

Mierea nu este un antibiotic

Este un mit frecvent.

Faptul că mierea are anumite proprietăți antimicrobiene în laborator nu înseamnă că administrarea ei poate trata o infecție bacteriană pulmonară sau poate înlocui antibioticele.

Dacă medicul recomandă tratament pentru o infecție, mierea poate fi cel mult un ajutor pentru simptome.

Poate opri complet tusea?

Nu neapărat.

Scopul este mai degrabă reducerea temporară a disconfortului și, în anumite cazuri, a frecvenței tusei.

Tusea este un reflex de apărare prin care organismul încearcă să elimine mucusul sau particulele iritante din căile respiratorii.

De aceea, nu este întotdeauna util să încerci să o elimini complet.

De ce tusea este adesea mai deranjantă noaptea

Atunci când stăm întinși, secrețiile nazale pot ajunge mai ușor în partea posterioară a gâtului. Acest fenomen, numit uneori post-nasal drip, poate declanșa tuse.

Aerul uscat din dormitor poate contribui și el la senzația de iritație.

O linguriță de miere înainte de culcare poate fi utilă pentru unele persoane tocmai prin efectul calmant asupra gâtului.

Mierea este sigură pentru copii?

Aici există o regulă foarte importantă:

Mierea nu trebuie administrată copiilor sub 1 an.

Motivul este riscul de botulism infantil, o afecțiune rară, dar potențial gravă.

După vârsta de un an, mierea poate fi folosită pentru calmarea tusei, dacă nu există alte contraindicații.

Poate fi dată unui copil înainte de culcare?

Pentru copiii de peste un an, mierea poate fi administrată seara pentru calmarea tusei.

Cantitatea trebuie adaptată vârstei și recomandărilor medicale. Nu este nevoie de cantități mari.

De asemenea, după consumul de miere este bine să fie respectată igiena orală, deoarece mierea conține zaharuri.

Ce se întâmplă dacă pui prea multă lămâie

Mai multă lămâie nu înseamnă un efect mai puternic asupra tusei.

Sucul de lămâie este acid și, în cantitate mare, poate irita gâtul deja inflamat.

La unele persoane poate agrava și simptomele de reflux.

Din acest motiv, combinația ar trebui să fie plăcută și blândă, nu extrem de acidă.

Cum poți prepara remediul

O variantă simplă este:

• o linguriță de miere;
• câteva picături sau puțin suc de lămâie;
• apă caldă.

Amestecul poate fi băut încet.

Dacă preferi, mierea poate fi administrată și simplă, fără lămâie.

Nu este nevoie de o rețetă complicată sau de adaosuri precum piper, bicarbonat ori cantități mari de ghimbir.

Mierea cu lămâie nu înlocuiește hidratarea

Atunci când ești răcit, consumul suficient de lichide rămâne important.

Apa, ceaiurile și supele pot contribui la hidratare și pot fi utile atunci când gâtul este iritat.

Mierea cu lămâie este doar una dintre variante.

Dar vitamina C din lămâie?

Vitamina C este necesară pentru funcționarea normală a sistemului imunitar, dar nu trebuie transformată într-o promisiune de vindecare.

La majoritatea oamenilor, consumul de vitamina C după apariția unei răceli nu scurtează dramatic boala.

Lămâia poate face parte fără probleme din alimentație, însă nu este nevoie să consumi cantități foarte mari pentru a „lupta” cu răceala.

Când tusea trebuie evaluată medical

O tuse obișnuită asociată unei răceli se poate ameliora treptat.

Este însă recomandată evaluarea medicală dacă apar:

• dificultăți de respirație;
• durere în piept;
• tuse cu sânge;
• febră mare sau persistentă;
• stare generală sever alterată;
• respirație șuierătoare importantă;
• tuse care persistă sau se agravează.

La copiii mici, pragul pentru solicitarea sfatului medical este mai scăzut.

Mierea cu lămâie nu este un remediu-minune, dar nici un simplu mit. Există dovezi că mierea poate reduce într-o anumită măsură tusea acută și poate calma iritația gâtului, în special în cazul infecțiilor respiratorii obișnuite. Lămâia aduce vitamina C, gust și lichid, dar nu este componenta care „tratează” tusea.

Remediul poate fi util pentru confort, însă nu combate virusul, nu înlocuiește antibioticele atunci când acestea sunt indicate și nu tratează bolile care stau în spatele unei tuse persistente.

Iar regula cea mai importantă rămâne simplă: miere pentru tuse poate fi folosită la adulți și la copiii de peste 1 an, niciodată la sugari sub un an.