Ce se dă de pomană de Adormirea Maicii Domnului? Obiceiul pe care mulți români îl respectă fără să știe ce semnifică

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Pe 15 august, credincioșii ortodocși prăznuiesc Adormirea Maicii Domnului, una dintre cele mai importante sărbători din calendarul creștin-ortodox. Cunoscută în popor și drept Sfânta Maria Mare, sărbătoarea este marcată cu cruce roșie și este însoțită, în numeroase regiuni ale țării, de tradiții și obiceiuri păstrate din generație în generație.

Pentru mulți credincioși, această zi este un prilej de rugăciune, recunoștință și apropiere de familie. În același timp, 15 august este asociat cu pomenirea celor dragi care au trecut la cele veșnice. Familiile pregătesc pachete cu alimente, merg la biserică și oferă de pomană celor care au nevoie.

Ce se dă de pomană de Adormirea Maicii Domnului

Pomana este privită, înainte de toate, ca un gest de milostenie făcut în memoria celor adormiți. Nu există un singur meniu obligatoriu pentru astfel de pachete, iar ceea ce se oferă diferă în funcție de regiune și de tradiția fiecărei familii.

Recomandări

Ce faci dacă ai observat spumă la murături! Înseamnă că s-au stricat?

Când se pun murăturile pentru iarnă? De ce septembrie este luna ideală pentru castraveți, gogonele și…

Printre alimentele întâlnite cel mai des se numără coliva, pâinea și colacii, alături de fructe de sezon. Merele, perele, prunele, strugurii, pepenele și porumbul fiert sau copt pot fi puse în pachetele oferite în această perioadă.

În unele familii sunt pregătite și feluri de mâncare gătită acasă. Sarmalele, salatele, plăcintele, preparatele cu orez și ciuperci sau alte mâncăruri tradiționale pot ajunge în pachetele împărțite rudelor, vecinilor sau oamenilor nevoiași.

După încheierea Postului Adormirii Maicii Domnului, în astfel de pachete pot apărea și produse de dulce, precum cozonac, chec, gogoși, plăcinte sau prăjituri.

Coliva, colacii și fructele, printre cele mai întâlnite daruri

Coliva ocupă un loc aparte în tradiția pomenirii celor adormiți. Alături de aceasta, pâinea și colacii sunt întâlniți frecvent la astfel de momente.

Fructele de sezon sunt, de asemenea, asociate cu această perioadă. În anumite zone, ele sunt duse la biserică pentru a fi binecuvântate și apoi împărțite. Important este că pomana nu trebuie privită ca un simplu schimb de alimente. Sensul ei este legat de milostenie, rugăciune și pomenirea celor plecați dintre cei vii.

Apa, vinul și lumânarea apar în unele tradiții

În anumite regiuni ale țării, pachetele de pomenire pot conține și apă, vin și o lumânare.

Vinul are o semnificație importantă în tradiția creștină, fiind prezent și în practica liturgică. Din acest motiv, în unele comunități este inclus în pachetele oferite pentru cei adormiți. Obiceiurile diferă însă de la o zonă la alta, iar tradițiile populare nu trebuie confundate cu rânduielile bisericești.

Se pot oferi și obiecte de uz casnic

Pomana nu se limitează întotdeauna la mâncare. În anumite zone, oamenii oferă și obiecte despre care se consideră, potrivit tradiției locale, că pot fi dăruite în memoria celor adormiți.

Printre acestea se pot afla prosoape, batiste, căni, pahare, farfurii sau boluri. Obiceiul diferă însă în funcție de familie și de regiune.

În ceea ce privește alcoolul și alte produse, alegerea trebuie făcută cu discernământ, ținând cont de caracterul religios al gestului. Vinul are un statut aparte în tradiția creștină datorită utilizării sale liturgice.

Ce fac credincioșii înainte de sărbătoare

Înainte de 15 august, unele familii merg la cimitir pentru a îngriji mormintele celor dragi. Se aprind lumânări, se rostesc rugăciuni și se face pomenirea celor plecați dintre noi.

Pentru persoanele care au pierdut membri ai familiei, Adormirea Maicii Domnului poate deveni astfel un moment de reculegere și de aducere aminte. În ziua praznicului, credincioșii participă la Sfânta Liturghie, se roagă și, acolo unde este obiceiul, duc alimente pentru a fi binecuvântate și împărțite.

Totodată, Adormirea Maicii Domnului este însoțită și de numeroase obiceiuri populare. În unele zone, oamenii evită anumite treburi casnice sau activități agricole în ziua sărbătorii.

Există și credințe potrivit cărora pe 15 august nu este bine să te scalzi în ape curgătoare, să te tunzi sau să te întorci din drum. Acestea fac parte din tradiția populară, nu din poruncile sau rânduielile Bisericii.

De aceea, obiceiurile locale trebuie privite în contextul în care s-au format și diferențiate de practicile religioase propriu-zise.

Sursă foto – Arhivă CSID