Biserica din România unde femeile nu au voie să intre. Blestemul care se abate asupra celor care nu respectă distanța

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Mănăstirea Frăsinei din județul Vâlcea este singurul loc din România unde femeile nu au voie să intre. Află istoria legământului Sfântului Calinic, regulile mănăstirii și legendele care au făcut celebru acest loc.

Mănăstirea Frăsinei, din județul Vâlcea, este singurul așezământ monahal din România care respectă o regulă asemănătoare celei de pe Muntele Athos: femeile nu au acces în incinta mănăstirii. Interdicția datează din anul 1867 și este legată de un legământ lăsat de Sfântul Ierarh Calinic de la Cernica. De-a lungul timpului, în jurul acestei hotărâri au apărut numeroase legende și povești care au alimentat misterul locului.

Mănăstirea Frăsinei, locul unde femeile nu au acces

Situată în comuna Muereasca, județul Vâlcea, Mănăstirea Frăsinei este cunoscută drept singurul așezământ monahal din România care respectă un regim asemănător celui de pe Muntele Athos. Aici, femeile nu au voie să intre în incinta mănăstirii, iar călugării respectă reguli de viață monahală foarte stricte.

Recomandări

Suc de roșii pentru iarnă, preparat în casă. Rețeta tradițională a bunicii

Ce semnificație are broasca de pe ambalajele unor alimente? Puțini clienți știu adevărul din spatele etichetei

Istoria locului începe în anul 1710, când doi călugări au ridicat un schit în mijlocul pădurii. Aproximativ 150 de ani mai târziu, Sfântul Ierarh Calinic de la Cernica, episcop al Râmnicului, a dispus construirea unei noi biserici și a chiliilor pentru călugări.

Tot atunci a fost instituit și celebrul legământ care interzice accesul femeilor în zona mănăstirii.

Citește și: Părintele Ciprian vorbește despre ritualul celor 9 marți de la Biserica Sfântul Antonie cel Mare

Legământul Sfântului Calinic

Interdicția este consemnată pe o piatră de hotar amplasată înainte de intrarea în mănăstire. Textul, păstrat până astăzi, spune: „Acest sfânt lăcaș s-a clădit din temelie spre a fi chinovie de părinți monahi și fiindcă din partea femeiască putea să aducă vreun scandal monahilor viețuitori de acolo, de aceea sub grea legătură s-a oprit de la acest loc să mai treacă înainte, sub nici un chip, parte femeiască. Iar cele ce vor îndrăzni a trece să fie sub blestem și toate nenorocirile să vie asupra lor, precum: sărăcia, gârbăvia și tot felul de pedepse, și iarăși celor ce vor păzi această hotărâre să aibă blagoslovenia lui Dumnezeu și a smereniei noastre și să vină asupra lor fericitul bine. Calinic, episcopul Râmnicului Noului Severin, 17 ianuarie 1867.”

Potrivit unei legende locale, Sfântul Calinic ar fi luat această hotărâre după ce, în timpul unei vizite neanunțate, i-ar fi găsit pe unii dintre călugări petrecând împreună cu femei din sat. Această poveste nu este însă confirmată de documente istorice și face parte din tradiția orală a locului.

Până unde pot ajunge femeile

Femeile pot ajunge până la biserica aflată în partea de jos a complexului monahal, cunoscută drept „Bisericuța de Jos”. De acolo înainte începe zona în care se aplică legământul. De-a lungul timpului, această regulă a făcut ca Mănăstirea Frăsinei să fie comparată cu Muntele Athos, unde accesul femeilor este, de asemenea, interzis.

Legendele care au alimentat misterul locului

În jurul Mănăstirii Frăsinei s-au născut numeroase povești transmise din generație în generație. Localnicii vorbesc despre o adolescentă care ar fi urcat spre mănăstire, iar la întoarcere camionul în care se afla s-ar fi răsturnat. Potrivit relatărilor din zonă, fata și-ar fi pierdut viața, în timp ce ceilalți membri ai familiei au supraviețuit.

O altă legendă spune că o tânără s-ar fi deghizat în bărbat pentru a putea intra în mănăstire, iar ulterior ar fi murit într-un accident pe drumul de întoarcere. Aceste relatări fac parte din folclorul local și nu există dovezi care să stabilească o legătură între astfel de evenimente și legământul Sfântului Calinic.

Mănăstirea, cunoscută și pentru slujbele de dezlegare

După 1989, Frăsinei a devenit cunoscută și pentru slujbele de dezlegare și rugăciunile speciale oficiate aici. Mulți credincioși ajung anual la mănăstire pentru a participa la aceste slujbe sau pentru a se reculege.

Faima locului a fost amplificată de numeroase mărturii și întâmplări povestite de pelerini, care au contribuit la reputația mănăstirii ca loc încărcat de spiritualitate.

Cazul Veronicăi Bulai și legendele reapărute în atenția publică

În 2013, după moartea Veronicăi Bulai, mama Monicăi Gabor, în spațiul public au reapărut discuțiile despre legământul de la Frăsinei.

Potrivit unor localnici, femeia ar fi urcat în timpul nopții spre mănăstirea de călugări, deși se cazase la aproximativ doi kilometri distanță, în zona destinată femeilor. La scurt timp după pelerinaj, Veronica Bulai și-a pierdut viața în apropierea Peșterii Polovragi, după ce un bolovan desprins de pe versant a lovit-o.

Autoritățile au explicat atunci că incidentul s-a produs din cauza desprinderii unei stânci și au precizat că versantul nu era protejat cu plase metalice. Nu există dovezi care să lege tragedia de legământul de la Frăsinei.

Un an mai târziu, în apropierea mănăstirii a fost găsit decedat un bărbat dispărut în timpul unui pelerinaj. Și acest caz a fost asociat, în spațiul public, cu legendele locului, însă autoritățile nu au stabilit vreo legătură cu tradițiile mănăstirii.

Un loc unic în România

Dincolo de legende și poveștile care circulă de zeci de ani, Mănăstirea Frăsinei rămâne unul dintre cele mai cunoscute așezăminte monahale din România. Regimul său de viață, inspirat de tradiția athonită, și legământul instituit în 1867 continuă să fie respectate și astăzi, transformând acest loc într-un reper aparte al spiritualității ortodoxe românești.

Sursa: adevarul.ro

Sursa foto: Shutterstock