Bananele sunt printre cele mai consumate fructe din lume, însă puține alimente stârnesc atât de multe discuții legate de momentul ideal pentru consum. Unii preferă bananele verzi, ferme și mai puțin dulci, în timp ce alții le aleg doar atunci când coaja este acoperită de pete maronii, considerând că sunt mai gustoase și mai ușor de digerat.
În ultimii ani au circulat și numeroase informații potrivit cărora bananele foarte coapte ar avea proprietăți „anticancer”, ar conține mult mai multe vitamine sau ar fi mult mai sănătoase decât cele galbene. Dar cât adevăr există în aceste afirmații?
Specialiștii spun că, pe măsură ce banana se coace, într-adevăr au loc modificări importante în compoziția ei. Gustul, textura și unele caracteristici nutriționale se schimbă, însă nu toate miturile sunt susținute de dovezi științifice.
Banana este un fruct climacteric, ceea ce înseamnă că continuă să se coacă și după ce este culeasă.
Principalul responsabil este etilena, un hormon vegetal care accelerează procesul de maturare.
Sub influența etilenei, în fruct au loc numeroase reacții chimice:
Aceste transformări explică diferențele dintre o banană verde și una cu pete maronii.
Petele maronii reprezintă un semn normal al maturării.
Pe măsură ce banana înaintează în procesul de coacere, pigmenții verzi (clorofila) dispar, iar enzimele determină oxidarea unor compuși fenolici.
Rezultatul este apariția petelor închise la culoare pe coajă.
Acest lucru nu înseamnă că banana este stricată.
Atât timp cât pulpa nu prezintă mucegai, miros neplăcut sau semne evidente de alterare, fructul este sigur pentru consum.
Una dintre cele mai importante modificări privește carbohidrații.
Bananele verzi conțin cantități mari de amidon, inclusiv amidon rezistent.
Pe măsură ce fructul se coace, enzimele descompun amidonul în zaharuri mai simple, precum:
Acesta este motivul pentru care bananele foarte coapte au un gust mult mai dulce.
Amidonul rezistent este un tip de carbohidrat care nu este digerat complet în intestinul subțire.
El ajunge în colon, unde poate fi fermentat de bacteriile benefice din microbiom.
Acest tip de amidon este asociat cu:
Pe măsură ce banana se coace, cantitatea de amidon rezistent scade.
Prin urmare, bananele verzi și cele foarte coapte nu au aceeași compoziție.
Pentru că amidonul este înlocuit de zaharuri simple, bananele foarte coapte tind să aibă un indice glicemic ceva mai mare decât cele mai puțin coapte.
Asta nu înseamnă că trebuie eliminate din alimentație.
Diferența devine relevantă mai ales pentru persoanele cu diabet sau pentru cele care trebuie să își monitorizeze atent glicemia.
Consumul alături de iaurt, nuci sau unt de arahide poate încetini absorbția zaharurilor.
Mulți oameni observă că tolerează mai bine bananele foarte coapte.
Explicația este simplă.
Pentru că o mare parte din amidon a fost deja descompus, digestia necesită un efort mai mic.
De aceea, bananele bine coapte sunt adesea recomandate după episoade de gastroenterită sau în perioadele de recuperare digestivă, în funcție de recomandarea medicului.
Pe măsură ce banana se coace, enzimele degradează pectina și alte componente ale pereților celulari.
Astfel:
Acesta este motivul pentru care bananele foarte coapte sunt ideale pentru smoothie-uri, clătite sau banana bread.
Contrar unor informații răspândite pe internet, bananele cu pete maronii nu conțin cantități spectaculos mai mari de vitamine.
Conținutul unor vitamine poate varia ușor pe parcursul maturării, însă diferențele sunt mici și nu transformă banana foarte coaptă într-un „superaliment”.
Bananele rămân o sursă bună de:
Un alt mit este că bananele foarte coapte ar conține mult mai mult potasiu.
În realitate, cantitatea totală de potasiu rămâne relativ constantă.
Se modifică în principal structura carbohidraților, nu conținutul mineral.
În timpul coacerii apar modificări și în profilul compușilor fenolici și al altor substanțe cu activitate antioxidantă.
Unele cercetări au observat variații ale activității antioxidante pe măsură ce banana se maturizează.
Totuși, rezultatele diferă în funcție de soi și de gradul de coacere, astfel că nu se poate afirma că bananele foarte pătate sunt categoric mai bogate în antioxidanți.
Probabil cel mai cunoscut mit spune că bananele cu pete maronii ar produce o substanță capabilă să distrugă celulele canceroase.
Această afirmație provine din interpretarea eronată a unor cercetări vechi și nu este susținută de dovezi clinice.
Nu există studii care să demonstreze că o banană foarte coaptă previne sau tratează cancerul.
Consumul de fructe este benefic pentru sănătate în ansamblu, însă niciun aliment singular nu are efecte miraculoase.
Mulți cred că bananele foarte coapte au mai multe calorii.
În realitate, valoarea energetică se modifică foarte puțin.
Transformarea amidonului în zaharuri schimbă gustul, nu produce o creștere semnificativă a numărului de calorii.
De aceea, diferențele calorice dintre o banană galbenă și una cu pete maronii sunt minime.
O banană nu mai este recomandată pentru consum dacă:
Simpla prezență a petelor maronii pe coajă nu este un motiv pentru a o arunca.
Pentru a încetini procesul de coacere:
Dacă bananele s-au copt prea mult, pot fi curățate și congelate, fiind ideale ulterior pentru smoothie-uri sau deserturi.
Nu există un răspuns universal.
Bananele mai puțin coapte pot fi preferate de persoanele care doresc un aport mai mare de amidon rezistent și un răspuns glicemic mai redus.
Bananele foarte coapte sunt mai dulci, mai moi și, pentru multe persoane, mai ușor de digerat.
Alegerea depinde de preferințele personale și de eventualele recomandări medicale.
Petele maronii de pe coaja bananelor sunt un semn firesc al maturării și reflectă transformări biochimice normale. Pe măsură ce fructul se coace, amidonul este transformat în zaharuri simple, textura devine mai cremoasă, iar gustul mai dulce. În schimb, cantitatea de potasiu și numărul de calorii se modifică foarte puțin.
Bananele foarte coapte nu sunt automat mai sănătoase decât cele galbene și nici nu au proprietăți miraculoase. Atât timp cât nu prezintă semne de alterare, ele pot face parte dintr-o alimentație echilibrată, iar alegerea între o banană mai fermă și una cu pete maronii ține în principal de gust, toleranța digestivă și nevoile fiecărei persoane.
Foto: Shutterstock