Ar putea oamenii să trăiască până la 200 de ani? Ce sugerează un nou studiu despre limitele longevității

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Ideea unei vieți care se apropie de 200 de ani pare desprinsă din literatura SF, însă un nou studiu publicat în revista NPJ Ageing explorează tocmai această posibilitate. Cercetătorii au încercat să afle dacă există o limită biologică a longevității și care sunt mecanismele ce ar putea împiedica organismul uman să trăiască mult mai mult decât în prezent.

Concluzia lor este că, într-un scenariu ipotetic în care medicina viitorului ar putea controla aproape toate procesele implicate în îmbătrânire, oamenii ar putea atinge o durată de viață cuprinsă între 146 și 194 de ani. Totuși, autorii subliniază că această estimare provine dintr-un model matematic și nu reprezintă o dovadă că acest lucru va deveni posibil.

Mutațiile ADN, unul dintre factorii care limitează durata vieții

Cercetarea s-a concentrat asupra mutațiilor somatice, modificări ale ADN-ului care apar în mod natural pe măsură ce celulele se divid sau sunt expuse proceselor metabolice și factorilor din mediu.

Recomandări

Ce mănâncă centenarii. Despre microbiom, dietă și longevitate sănătoasă

(P) Longevitatea: arta de a trăi mai bine, nu doar mai mult

Aceste modificări se acumulează de-a lungul vieții și sunt considerate unul dintre mecanismele care contribuie la îmbătrânirea organismului.

Pentru a evalua impactul lor, oamenii de știință au dezvoltat un model matematic care simulează modul în care diferite organe își pierd funcționalitatea odată cu acumularea acestor mutații.

Ce s-a întâmplat în scenariul imaginat de cercetători

În simulare, autorii au presupus că medicina ar putea elimina complet alte procese asociate îmbătrânirii, precum:

• inflamația cronică;
• disfuncția mitocondrială;
• acumularea celulelor senescente (îmbătrânite);
• alte mecanisme biologice implicate în degradarea organismului.

Chiar și în aceste condiții, mutațiile ADN ar continua să se acumuleze și ar reprezenta, potrivit modelului, principalul factor care ar limita durata vieții.

Creierul și inima, cele mai vulnerabile organe

Rezultatele sugerează că nu toate organele îmbătrânesc în același ritm.

Creierul și inima par a fi cele mai vulnerabile, deoarece multe dintre celulele lor nu se divid după naștere și nu pot fi înlocuite cu ușurință.

În schimb, ficatul are o capacitate mult mai mare de regenerare, ceea ce îl face mai rezistent la acumularea modificărilor celulare.

Durata de viață ar putea ajunge teoretic la aproape 200 de ani

După analizarea mai multor organe și integrarea rezultatelor în modelul matematic, cercetătorii au estimat că durata mediană de viață a unui om ar putea varia între 146 și 194 de ani, dacă singurul mecanism rămas activ ar fi acumularea mutațiilor ADN.

Prin comparație, speranța medie de viață la nivel mondial este în prezent de aproximativ 79 de ani.

Rezultatele trebuie interpretate cu prudență

Autorii studiului atrag atenția că cercetarea nu demonstrează că oamenii vor putea trăi până la 200 de ani.

Modelul folosit se bazează pe o serie de ipoteze privind modul în care organele îmbătrânesc și interacționează între ele și nu poate reproduce în totalitate complexitatea organismului uman.

Studiul oferă însă o perspectivă asupra modului în care diferitele mecanisme biologice ar putea influența longevitatea și ar putea contribui, în viitor, la dezvoltarea unor noi terapii împotriva îmbătrânirii.

FOTO: Shutterstock.