Colesterolul mărit nu dă aproape niciodată simptome, iar depunerile de grăsime în artere pot începe încă din copilărie. Ghidul AHA pentru o inimă sănătoasă

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Colesterolul crescut este unul dintre cei mai importanți factori de risc pentru bolile cardiovasculare, însă de cele mai multe ori evoluează fără niciun semn evident. Tocmai de aceea, medicii atrag atenția că prevenția și controalele regulate sunt esențiale, chiar și în cazul persoanelor tinere.

Noile recomandări ale American College of Cardiology (ACC) și American Heart Association (AHA) pun accent pe depistarea precoce și pe schimbările stilului de viață, subliniind că sănătatea inimii se construiește pe termen lung, nu doar atunci când apar probleme.

Bolile de inimă afectează tot mai mulți tineri

Dacă în trecut infarctul era asociat în principal cu vârsta înaintată, în prezent medicii observă o creștere a numărului de cazuri în rândul adulților de 30 și 40 de ani. Sedentarismul, alimentația bogată în produse ultraprocesate, stresul constant, lipsa somnului și activitatea fizică redusă contribuie la apariția timpurie a aterosclerozei, procesul prin care arterele se îngustează din cauza depunerilor de grăsime.

Recomandări

Statul prelungit pe scaun poate afecta inima mai mult decât crezi. Cardiologii avertizează asupra unui risc…

De ce simți că te îmbolnăvești imediat după ce intri de la caniculă în aer condiționat

Citește și: 7 alimente bogate în colesterol care nu-ți „atacă” inima și vasele de sânge

De ce este periculos colesterolul crescut

Colesterolul LDL, cunoscut drept „colesterolul rău”, se poate depune pe pereții arterelor și poate forma plăci care îngreunează circulația sângelui. În timp, acestea cresc riscul de infarct miocardic și accident vascular cerebral.

În schimb, colesterolul HDL are rolul de a transporta excesul de colesterol către ficat, unde este eliminat din organism.

Problema este că valorile crescute ale colesterolului nu provoacă, de regulă, simptome. Multe persoane află că au această afecțiune doar în urma unor analize de rutină sau după un eveniment cardiovascular.

Alimentația și mișcarea rămân cele mai eficiente măsuri

Experții recomandă ca prima etapă în controlul colesterolului să fie adoptarea unui stil de viață sănătos. O dietă echilibrată ar trebui să includă zilnic legume și fructe, cereale integrale, leguminoase, nuci și semințe, surse slabe de proteine și grăsimi nesaturate.

În același timp, este indicată limitarea alimentelor ultraprocesate, a grăsimilor saturate, zahărului în exces și produselor cu un conținut ridicat de sare.

Activitatea fizică regulată reprezintă o altă componentă importantă. Specialiștii recomandă cel puțin 150 de minute de exerciții aerobice pe săptămână pentru menținerea sănătății cardiovasculare.

Prevenția trebuie începută din copilărie

Una dintre cele mai importante concluzii ale noilor ghiduri este că depunerile de grăsime în artere pot începe încă din copilărie. Din acest motiv, copiii care au antecedente familiale de colesterol crescut sau boli cardiovasculare ar trebui să fie evaluați încă de la vârsta de 9-11 ani.

Identificarea timpurie a unor afecțiuni moștenite poate reduce semnificativ riscul de complicații la maturitate.

Analizele de sânge nu ar trebui amânate

Medicii recomandă ca toți adulții cu vârsta de peste 19 ani să își verifice periodic profilul lipidic, care include colesterolul total, LDL, HDL și trigliceridele.

În plus, noile ghiduri recomandă efectuarea cel puțin o dată în viață a testului pentru lipoproteina(a), un marker genetic care poate indica un risc cardiovascular crescut chiar și atunci când valorile colesterolului sunt normale.

În anumite situații, poate fi utilă și determinarea apolipoproteinei B (ApoB), în special la persoanele cu diabet zaharat de tip 2, sindrom metabolic sau trigliceride crescute.

Investigații care pot descoperi riscul înainte de apariția simptomelor

Pentru unele persoane, medicii pot recomanda și un scor al calciului coronarian (Coronary Artery Calcium – CAC), investigație imagistică ce evidențiază eventualele depuneri de calciu în arterele inimii.

Rezultatul poate ajuta la stabilirea riscului cardiovascular și la decizia privind inițierea tratamentului cu medicamente pentru scăderea colesterolului, inclusiv statine.

Somnul și stresul influențează sănătatea inimii

Specialiștii atrag atenția că alimentația nu este singurul factor important. Stresul cronic favorizează creșterea tensiunii arteriale, inflamația și adoptarea unor obiceiuri nesănătoase, precum fumatul sau alimentația excesivă.

În același timp, lipsa somnului este asociată cu un risc mai mare de obezitate, diabet, hipertensiune arterială și tulburări ale metabolismului colesterolului. Recomandarea este ca adulții să doarmă între șapte și nouă ore pe noapte.

Suplimentele nu înlocuiesc tratamentul

Deși numeroase produse sunt promovate drept soluții naturale pentru scăderea colesterolului, specialiștii avertizează că eficiența acestora este limitată, iar unele pot interacționa cu medicamentele prescrise. Înainte de administrarea oricărui supliment este recomandată consultarea medicului.

Foto: shutterstock

Surse:

• https://www.heart.org/en/health-topics/cholesterol/about-cholesterol/cholesterol-top-10
• https://www.nhlbi.nih.gov/health/blood-cholesterol
• https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC6089671/