Creierul poate crea noi conexiuni și după 80 de ani. Prof. Dr. Vlad Ciurea explică ce obiceiuri mențin mintea tânără

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Mult timp s-a crezut că neuronii se pierd odată cu înaintarea în vârstă și că, după o anumită etapă a vieții, creierul nu mai are capacitatea de a se adapta sau de a se regenera. Cercetările din ultimele decenii au schimbat însă radical această perspectivă, iar specialiștii vorbesc tot mai des despre neuroplasticitate și neurogeneză, procese care permit creierului să creeze noi conexiuni și chiar noi celule nervoase.

Prof. Dr. Vlad Ciurea, unul dintre cei mai apreciați neurochirurgi din România, prezent la evenimentul Brain Event, a menționat că sănătatea creierului depinde într-o mare măsură de stilul de viață și de alegerile pe care le facem zi de zi.

Mitul că neuronii nu se mai refac

Timp de mulți ani, lumea medicală a considerat că numărul neuronilor scade constant odată cu vârsta și că organismul nu îi poate înlocui. Astăzi, numeroase studii arată că anumite regiuni ale creierului își păstrează capacitatea de a genera noi celule nervoase și la vârste înaintate. Profesorul Vlad Ciurea subliniază că procesul este posibil mult mai târziu decât cred majoritatea oamenilor.

Recomandări

Ce face căldura cu tensiunea și ritmul cardiac

Capul poate pune o presiune de 22 de kilograme pe gât, dacă faci această greșeală

„Neurogeneza se poate produce până la 80 de ani, poate și mai mult”.

Această afirmație oferă speranță tuturor celor care cred că îmbătrânirea înseamnă automat pierderea ireversibilă a capacităților cognitive.

Ce este neuroplasticitatea

Neuroplasticitatea reprezintă capacitatea creierului de a se adapta, de a învăța și de a forma noi conexiuni între neuroni. Practic, de fiecare dată când învățăm ceva nou, purtăm o conversație interesantă, citim, călătorim sau experimentăm situații diferite, creierul este stimulat să creeze noi trasee neuronale. Această flexibilitate îi permite să compenseze anumite pierderi asociate vârstei și să își păstreze funcțiile pentru o perioadă cât mai lungă.

Potrivit specialistului, procesul nu este rezervat doar tinerilor, ci poate continua de-a lungul întregii vieți, dacă este susținut prin activități potrivite.

Citește și: Prof. dr. Dumitru Constantin Dulcan: despre creier și neuroplasticitate

Cum apar noile conexiuni neuronale

Creierul funcționează asemenea unei rețele complexe, formată din miliarde de neuroni care comunică permanent între ei. Atunci când este stimulat, acesta dezvoltă noi legături și întărește conexiunile deja existente.

Profesorul Vlad Ciurea atrage atenția că această capacitate nu este un privilegiu acordat doar anumitor persoane. Cu alte cuvinte, fiecare persoană poate contribui la menținerea sănătății propriului creier prin activitățile și obiceiurile pe care le adoptă în viața de zi cu zi.

Ce ajută creierul să rămână activ

Specialistul identifică mai mulți factori care susțin neurogeneza și funcționarea optimă a creierului.

„Factorii care stimulează neurogeneza sunt activitatea, venirea la discuții, iubirea, aerul curat”.

Creierul are nevoie de mișcare, de socializare și de experiențe pozitive pentru a funcționa la capacitate maximă. Activitatea fizică stimulează circulația sanguină și oxigenarea țesutului cerebral. Interacțiunile sociale și conversațiile mențin mintea alertă, în timp ce emoțiile pozitive și relațiile armonioase contribuie la reducerea stresului și la menținerea echilibrului psihic.

La fel de important este și contactul cu natura. Plimbările în aer liber, petrecerea timpului în spații verzi și expunerea la un mediu relaxant pot avea efecte benefice asupra sănătății creierului.

Factorii care accelerează degradarea cerebrală

Dacă anumite obiceiuri susțin regenerarea și adaptarea creierului, altele pot avea efectul opus. Profesorul Vlad Ciurea avertizează că există mai mulți factori care inhibă procesele naturale de regenerare neuronală.

„Factorii de inhibare încep cu obezitatea, depresia, supărarea și stresul”.

Obezitatea este asociată cu inflamația cronică și cu un risc mai mare de boli cardiovasculare, care afectează indirect și sănătatea creierului. Depresia și stresul prelungit pot modifica structura anumitor regiuni cerebrale și pot influența negativ memoria, atenția și capacitatea de concentrare.

De asemenea, izolarea socială, lipsa activității fizice și sedentarismul sunt frecvent asociate cu un declin cognitiv accelerat.

Foto: shutterstock