De ce simți nevoia să faci curățenie când ești stresat. În realitate, nu are nicio legătură cu perfecționismul

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Ai observat că, atunci când treci printr-o perioadă dificilă, începi să faci ordine în casă, să reorganizezi dulapurile sau să cureți bucătăria? Deși acest comportament este adesea asociat cu perfecționismul sau nevoia exagerată de control, explicația poate fi cu totul alta.

Tot mai multe cercetări sugerează că tendința de a face ordine în momentele de stres reprezintă, pentru unele persoane, o metodă prin care creierul încearcă să recâștige senzația de stabilitate și predictibilitate într-o perioadă marcată de incertitudine.

De ce apare nevoia de ordine în perioadele tensionate

Atunci când ne confruntăm cu anxietate sau nesiguranță, mintea caută repere clare și activități care pot fi controlate. Organizarea unui sertar, aranjarea hainelor sau curățenia generală au un început, un parcurs și un final, iar acest lucru oferă senzația că măcar o parte din viață este sub control.

Recomandări

Semnul tăcut al epuizării emoționale: de ce persoanele afectate spun adesea „Sunt bine”, chiar și atunci…

(P) Psihoterapia la copii și adolescenți: intervenție timpurie și prevenție emoțională

Potrivit unui studiu publicat în revista Scientific Reports de cercetătorii Martin Lang, Jan Krtk și Dimitris Xygalatas, comportamentele repetitive și bine structurate pot funcționa ca mecanisme de adaptare la stres și anxietate. Ritualurile și activitățile previzibile ajută creierul să gestioneze mai ușor situațiile percepute ca incerte.

Citește și: De câte ori pe lună trebuie să facem curățenie în casă și ce impact MAJOR poate avea praful asupra sănătății noastre

Curățenia poate reduce nivelul de stres

Beneficiile nu sunt doar psihologice. Mai multe studii au arătat că activitățile de curățenie pot diminua răspunsul fiziologic al organismului la stres și pot crește sentimentul de control asupra situației.

Chiar dacă reorganizarea bibliotecii sau spălatul podelelor nu rezolvă problemele de la serviciu sau conflictele personale, aceste activități pot oferi o stare temporară de calm și pot reduce tensiunea acumulată.

Experiențele din copilărie pot influența acest comportament

Psihologii consideră că modul în care reacționăm la stres este influențat și de mediul în care am crescut. Potrivit National Child Traumatic Stress Network, copiii care au trăit în medii imprevizibile sau instabile pot dezvolta mecanisme prin care încearcă să creeze ordine și siguranță în jurul lor. Aranjarea jucăriilor, organizarea cărților sau păstrarea camerei impecabile pot deveni strategii prin care își construiesc un sentiment de control.

Aceste obiceiuri se pot menține și la maturitate, transformându-se într-un mod automat de gestionare a stresului. Totuși, specialiștii subliniază că nu orice persoană foarte ordonată a trecut prin experiențe traumatice în copilărie.

Dezordinea din casă poate amplifica stresul

Nu doar stresul determină nevoia de ordine, ci și invers: un spațiu dezorganizat poate contribui la creșterea nivelului de anxietate. O cercetare realizată de Universitatea California din Los Angeles și publicată în Personality and Social Psychology Bulletin a arătat că persoanele care își percepeau locuința ca fiind aglomerată și dezordonată prezentau dezechilibre mai mari ale ritmului cortizolului, hormon asociat stresului.

În schimb, cei care considerau că locuința lor este ordonată și liniștitoare raportau o stare emoțională mai echilibrată și niveluri mai reduse de stres pe parcursul zilei.

Foto: shutterstock

Surse:

• https://www.nature.com/articles/s41598-022-23885-4
• https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC11925691/?
• https://www.nctsn.org/what-is-child-trauma/trauma-types/complex-trauma/effects?