Corpul nu îmbătrânește treptat, ci în „salturi”. Vârstele la care apar cele mai importante schimbări

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Multă vreme s-a crezut că îmbătrânirea este un proces lent și uniform, care avansează în același ritm pe parcursul vieții. Noile cercetări sugerează însă că organismul nu funcționează după această regulă. Din contră, există anumite perioade în care modificările biologice se accelerează considerabil.

Descoperirea ar putea explica de ce unele persoane observă aproape peste noapte că se recuperează mai greu după efort, iau mai ușor în greutate sau încep să se confrunte cu probleme de sănătate care până atunci păreau inexistente.

Pragul de 50 de ani, un moment important pentru organism

O cercetare realizată de oameni de știință de la Academia Chineză de Științe și publicată în revista Cell a analizat peste 12.000 de proteine din mai multe țesuturi și probe de sânge recoltate de la persoane cu vârste cuprinse între 14 și 68 de ani.

Recomandări

Semnul vizibil pe abdomen care poate trăda o hernie. La început poate să nu doară deloc

Frunza banală care poate calma palpitațiile și anxietatea. Ce arată studiile?

Rezultatele au indicat că în jurul vârstei de 50 de ani procesul de îmbătrânire biologică devine mai accentuat, iar anumite organe și sisteme încep să se degradeze într-un ritm mai rapid. Printre cele mai vulnerabile se numără vasele de sânge, unde au fost observate modificări asociate cu afecțiuni cardiovasculare și boli metabolice.

Citește și: Alimente care inversează procesul de îmbătrânire la bărbații peste 50 de ani. Ce trebuie să mănânce zilnic, de fapt, să oprească timpul în loc

Alte două momente-cheie: 44 și 60 de ani

O altă cercetare de amploare, desfășurată de specialiști de la Universitatea Stanford și publicată în Nature Aging, a ajuns la concluzia că organismul traversează două valuri majore de schimbări biologice: unul în jurul vârstei de 44 de ani și altul în apropierea vârstei de 60 de ani.

Analiza a urmărit peste 135.000 de molecule și microorganisme prezente în organismul unor adulți cu vârste între 25 și 75 de ani, iar rezultatele au arătat că multe dintre transformările biologice apar brusc, nu progresiv.

În jurul vârstei de 44 de ani sunt observate modificări importante legate de metabolismul grăsimilor, procesarea alcoolului și a cofeinei, sănătatea pielii și funcția musculară. La aproximativ 60 de ani, schimbările afectează mai ales sistemul imunitar, rinichii, metabolismul glucidelor și funcționarea inimii.

De ce apar aceste schimbări?

Pe măsură ce organismul înaintează în vârstă, eficiența cu care procesează nutrienții, repară țesuturile și răspunde la factorii de stres scade treptat. În anumite perioade, aceste mecanisme par să sufere modificări accelerate, ceea ce poate duce la apariția unor simptome evidente.

Astfel, persoane care aveau aceeași dietă și același stil de viață de ani întregi pot observa că se îngrașă mai ușor, au colesterol crescut sau obosesc mai repede decât înainte.

Problemele de la bătrânețe își pot avea originea cu zeci de ani mai devreme

Una dintre concluziile importante ale cercetărilor este că multe boli asociate înaintării în vârstă încep să se dezvolte cu mult înainte de apariția simptomelor.

Hipertensiunea arterială, diabetul zaharat de tip 2, steatoza hepatică sau afecțiunile cardiovasculare pot evolua ani întregi fără manifestări evidente, motiv pentru care prevenția și controalele medicale regulate devin esențiale încă din decada a patra de viață.

Specialiștii avertizează că așteptarea pensionării pentru a acorda atenție sănătății poate însemna pierderea unor oportunități importante de prevenție.

Se poate încetini procesul de îmbătrânire?

Nu există o metodă care să oprească îmbătrânirea, însă numeroase studii arată că stilul de viață poate influența semnificativ modul în care organismul traversează aceste etape. Printre recomandările frecvente ale experților se numără:

• menținerea masei musculare prin exerciții de forță, în special după 40 de ani;
• monitorizarea regulată a tensiunii arteriale;
• verificarea periodică a colesterolului și a glicemiei;
• acordarea unei atenții sporite calității somnului;
• limitarea consumului excesiv de alcool;
• efectuarea analizelor pentru evaluarea funcției hepatice și renale;
• păstrarea unei vieți sociale active, asociată cu o stare psihică și cognitivă mai bună.

Foto: shutterstock

Surse:

• https://www.nature.com/articles/s43587-024-00692-2
• https://www.cell.com/cell/abstract/S0092-8674(25)00749-4?rss=yes