Cele mai comune alimente asociate cu risc crescut de diabet, cancer și boli cardiovasculare

Un chirurg cardiovascular avertizează asupra unor alimente consumate frecvent, despre care studiile arată că pot reduce speranța de viață și crește riscul de boli cardiovasculare, diabet și cancer.
  • Publicat:
Cele mai comune alimente asociate cu risc crescut de diabet, cancer și boli cardiovasculare
Chirurgul cardiovascular Jeremy London susține că anumite obiceiuri alimentare afectează procese biologice esențiale

În Marea Britanie, speranța medie de viață este de aproximativ 83 de ani pentru femei și 79,1 ani pentru bărbați. Deși factorii genetici au un rol important, medicii subliniază că alimentația și stilul de viață influențează semnificativ longevitatea.

Chirurgul cardiovascular Jeremy London susține că anumite obiceiuri alimentare afectează procese biologice esențiale, precum inflamația, metabolismul glucozei și sănătatea vaselor de sânge, accelerând astfel îmbătrânirea organismului.

Alimentele ultraprocesate: „cu cât rezistă mai mult, cu atât afectează mai mult sănătatea”

Printre principalele produse vizate se numără alimentele ultraprocesate, întâlnite frecvent în supermarketuri. Potrivit medicului, acestea sunt create industrial pentru gust, comoditate și termen de valabilitate extins, însă au efecte negative asupra metabolismului. „Cu cât termenul de valabilitate este mai lung, cu atât viața ta poate fi mai scurtă”, avertizează specialistul.

Din această categorie fac parte:

  • gustările ambalate;
  • mesele congelate;
  • produsele fast-food;
  • batoanele proteice cu mulți aditivi;
  • snackurile procesate industrial.

Aceste alimente pot favoriza inflamația cronică și dezechilibrele metabolismului zahărului. Unele cercetări indică faptul că o creștere cu 10% a consumului de produse ultraprocesate poate fi asociată cu un risc mai mare de mortalitate, potrivit ladbible.com. 

Băuturile zaharoase: absorbție rapidă și efecte metabolice negative

O altă categorie considerată problematică este cea a băuturilor îndulcite, precum:

  • sucurile carbogazoase;
  • băuturile energizante;
  • băuturile din fructe cu zahăr adăugat;
  • ceaiurile îndulcite.

Dr. London explică faptul că zahărul lichid este absorbit mult mai rapid decât cel din alimente solide și nu oferă senzația de sațietate.

„Zahărul lichid se comportă diferit față de zahărul solid, fiind absorbit mult mai repede”, spune medicul.

Consumul frecvent poate favoriza:

  • rezistența la insulină;
  • acumularea grăsimii la nivelul ficatului;
  • creșterea riscului de diabet de tip 2;
  • apariția bolilor cardiovasculare.

Specialistul atrage atenția și asupra faptului că aceste băuturi sunt consumate adesea pe parcursul întregii zile, ceea ce duce la un aport caloric ridicat fără senzația de sațietate.

Excesul de grăsimi saturate și efectele asupra inimii

Grăsimile saturate nu sunt considerate complet nocive, însă consumul excesiv poate deveni periculos. Medicul recomandă ca acestea să reprezinte cel mult 10–12% din aportul caloric zilnic.

Sursele frecvente includ:

  • carnea roșie grasă;
  • untul;
  • produsele lactate integrale consumate în exces.

Depășirea acestei limite poate crește nivelul colesterolului LDL și al proteinei APOB, factori asociați direct cu ateroscleroza și bolile cardiovasculare. „Riscul de mortalitate crește semnificativ atunci când această limită este depășită”, avertizează chirurgul.

Carnea procesată și riscul de cancer

Carnea procesată este una dintre cele mai controversate categorii alimentare. Din aceasta fac parte:

  • mezelurile;
  • cârnații;
  • baconul;
  • hot-dogul;
  • alte produse conservate industrial.

Organizația Mondială a Sănătății a clasificat carnea procesată drept carcinogen din Grupa 1, ceea ce indică existența unor dovezi clare privind legătura cu anumite forme de cancer.

Potrivit dr. London, consumul zilnic a aproximativ 50 de grame poate fi asociat cu un risc mai mare de mortalitate.

Printre mecanismele implicate se numără:

  • prezența nitraților;
  • inflamația sistemică;
  • afectarea metabolismului lipidic;
  • accelerarea depunerii plăcilor de aterom în artere.

Alcoolul și impactul asupra longevității

Medicul atrage atenția și asupra consumului de alcool, despre care afirmă că nu oferă beneficii reale pentru longevitate. „Alcoolul este toxic pentru fiecare celulă din organism”, susține specialistul.

Printre efectele asociate consumului de alcool se numără:

  • tulburările de somn;
  • afectarea metabolismului;
  • impactul negativ asupra longevității.

foto: shutterstock