În fiecare an, pe 21 mai, creștinii ortodocși îi sărbătoresc pe Sfinții Constantin și Elena, considerați protectorii credinței creștine. Ziua este marcată cu cruce roșie în calendar și este însoțită de numeroase tradiții, obiceiuri și superstiții păstrate din vechime.
În calendarul popular, sărbătoarea mai este cunoscută și sub numele de „Constantin Graur” sau „Constantinul Puilor”, deoarece bătrânii spuneau că în această zi păsările își învață puii să zboare.
Potrivit tradiției populare, în ziua Sfinților Constantin și Elena nu se lucrează pământul și nu se fac treburi grele în gospodărie. Se spune că cei care muncesc în această zi riscă să aibă recoltele distruse de păsări sau de grindină.
În multe zone din țară există credința că:
Podgorenii respectau cu strictețe această zi, convinși că, dacă muncesc în vie, graurii le vor distruge strugurii.
În tradiția populară, femeile tămâiau casele și stropeau gospodăria cu aghiasmă pentru a alunga spiritele rele și energiile negative.
În unele sate, oamenii aprindeau focuri mari în jurul cărora se adunau membrii comunității. Prin fum erau trecute și oile, pentru a fi ferite de boli și pericole pe timpul verii.
Tot în această zi, ciobanii stabileau unde vor fi amplasate stânele și cine va păzi turmele pe timpul pășunatului.
Sfântul Constantin cel Mare este considerat împăratul care a oferit libertate creștinismului în Imperiul Roman. Potrivit tradiției, înaintea unei bătălii decisive ar fi văzut pe cer semnul crucii și mesajul „Prin acest semn vei birui”.
Mama sa, Elena, este cunoscută pentru sprijinul acordat creștinilor și pentru descoperirea Sfintei Cruci la Ierusalim, conform tradiției creștine.
Potrivit datelor citate în presă, aproape 1,8 milioane de români își sărbătoresc numele de Constantin și Elena sau derivate ale acestora.
Printre cele mai întâlnite nume se numără:
FOTO: Arhiva.