În cardiologia contemporană apare o tendință care, până recent, părea contraintuitivă: tot mai mulți medici aleg să ia statine înainte de apariția problemelor cardiovasculare sau chiar înainte ca valorile colesterolului să devină îngrijorătoare. Decizia nu ține de un exces de precauție, ci de o schimbare de perspectivă asupra prevenirii bolilor de inimă.
Statinele sunt medicamente care reduc colesterolul LDL, cunoscut drept colesterolul „rău”, implicat în formarea plăcilor de aterom și în creșterea riscului de infarct miocardic sau accident vascular cerebral. Deși sunt utilizate în mod obișnuit la pacienți cu valori crescute sau cu istoric cardiovascular, unii specialiști aleg să le introducă mult mai devreme, în logica unei prevenții pe termen lung.
Un exemplu des invocat în mediul medical este cel al cardiologului Christopher Kelly, care a început tratamentul cu statine la puțin peste 30 de ani, într-un context personal în care riscul cardiovascular era evaluat activ.
„Nu există foarte multe cercetări privind administrarea statinelor la persoane tinere și sănătoase, cu un colesterol doar moderat crescut, și efectele pe termen lung ale acestui tratament”, a explicat medicul, subliniind că decizia a fost luată în paralel cu o perioadă profesională solicitantă și un stil de viață dezechilibrat.
La zece ani de la începerea tratamentului, acesta continuă terapia și consideră că intervenția precoce a contribuit la reducerea riscului cardiovascular pe termen lung.
Tot mai mulți specialiști susțin această abordare preventivă, bazată pe reducerea expunerii cumulative la colesterol LDL de-a lungul vieții. C. Noel Bairey Merz, director al Centrului de Cardiologie Preventivă și Recuperatorie de la Cedars-Sinai, afirmă că utilizarea statinelor este deja o practică răspândită în rândul cardiologilor.
„Sunt niște pastile-minune și costă mai puțin de un cent pe zi”, a declarat medicul, subliniind siguranța și eficiența dovedită a acestor medicamente în decursul a peste trei decenii de studii clinice.
În practica modernă, medicii discută tot mai des despre conceptul de „LDL years”, care descrie durata totală de expunere a arterelor la colesterolul LDL crescut. Cu cât această expunere este mai lungă, cu atât riscul de boală cardiovasculară crește semnificativ.
Potrivit specialistului Adedapo Iluyomade, statinele reduc nivelul LDL și împiedică depunerea progresivă a grăsimilor pe pereții arteriali.
„Medicamentele acționează asemenea unui grădinar care îndepărtează buruienile înainte ca acestea să afecteze întreaga grădină”, este comparația folosită de medic pentru a descrie mecanismul preventiv al tratamentului.
Studiile citate în literatura medicală indică o reducere de aproximativ 26% a riscului de evenimente cardiovasculare la pacienții tratați, inclusiv în cazurile în care colesterolul nu este extrem de ridicat.
Medicii atrag însă atenția că decizia de a administra statine nu trebuie bazată exclusiv pe o valoare izolată a colesterolului. Riscul cardiovascular este multifactorial și include fumatul, hipertensiunea arterială, diabetul, obezitatea, stresul cronic și istoricul familial.
Două persoane cu aceleași valori ale LDL pot avea profiluri de risc complet diferite, în funcție de contextul biologic și stilul de viață. Din acest motiv, evaluarea medicală rămâne individualizată, iar obiectivul tratamentului este reducerea riscului real de infarct sau accident vascular cerebral, nu doar ajustarea unor valori de laborator.
Deși sunt considerate sigure, statinele nu sunt complet lipsite de efecte secundare. Unele persoane pot experimenta dureri musculare sau modificări ușoare ale enzimelor hepatice. Există și o ușoară creștere a riscului de diabet la pacienții predispuși.
Totuși, specialiștii subliniază că reacțiile severe sunt rare, iar majoritatea pacienților tolerează bine tratamentul pe termen lung.
În ghidurile medicale actuale, statinele sunt recomandate în special persoanelor cu LDL peste 190 mg/dL, dar și adulților între 40 și 75 de ani care prezintă factori de risc cardiovascular semnificativi.
În unele cazuri, medicii pot recomanda tratamentul și persoanelor cu risc moderat, în urma unei evaluări complexe care ia în calcul mai mulți indicatori de sănătate.
Chiar și în contextul acestei tendințe preventive, specialiștii insistă asupra unui principiu fundamental: niciun medicament nu poate compensa un stil de viață dezechilibrat. Alimentația corectă, mișcarea regulată, evitarea fumatului și gestionarea stresului rămân elementele esențiale ale protecției cardiovasculare.
Sursă foto – samuelperales / Envato
Sursă – https://www.menshealth.com/