„Ucigașul tăcut” care provoacă jumătate dintre accidentele vasculare cerebrale. Avertismentul medicilor despre pericolul ignorat de mulți

Adaugă CSID ca sursă preferată în Google

Fibrilația atrială este una dintre cele mai frecvente tulburări de ritm cardiac și afectează milioane de oameni la nivel mondial. Specialiștii avertizează că afecțiunea poate evolua mult timp fără simptome evidente, motiv pentru care este numită adesea „ucigașul silențios” al creierului. Netratată, poate duce la complicații severe, inclusiv accident vascular cerebral.

Cu ocazia Zilei Mondiale a Inimii, prof. univ. dr. Thomas Hölzenbein, specialist în chirurgie generală, vasculară și endovasculară, a explicat care sunt semnele fibrilației atriale, ce factori favorizează apariția bolii și ce opțiuni moderne de tratament există în prezent.

Ce este fibrilația atrială și cum se manifestă

Potrivit prof. dr. Thomas Hölzenbein, fibrilația atrială reprezintă „cea mai frecventă formă de aritmie cardiacă” și poate avea manifestări foarte diferite de la un pacient la altul.

Recomandări

Semne de avertizare privind fibrilația atrială: la ce să fii atent

Suplimentele cu omega-3 ar putea da fibrilație atrială (STUDIU)

„Uneori poate fi complet asimptomatică. Alteori pacienții se pot prezenta la medic pentru un control de rutină prezentând o senzație de slăbiciune, transpirații, dispnee, dureri în piept sau dificultăți de somn”, explică medicul.

Specialistul descrie afecțiunea drept „un ritm complet dezordonat al inimii”. În mod normal, frecvența cardiacă se situează între 60 și 100 de bătăi pe minut, iar depășirea acestor valori poate indica o anomalie de ritm cardiac.

Cine este mai expus riscului de fibrilație atrială

Deși apare mai frecvent după vârsta de 65 de ani, boala poate afecta și persoane mai tinere.

„Poate afecta și pacienții mai tineri. În acest caz, este recomandată o monitorizare atentă și consultarea unui specialist cardiolog”, avertizează prof. dr. Thomas Hölzenbein.

Printre principalii factori de risc enumerați de medic se numără hipertensiunea arterială, diabetul, fumatul, insuficiența renală, excesul ponderal și înaintarea în vârstă.

„Aceasta nu este o boală ereditară”, precizează specialistul.

De ce este periculoasă fibrilația atrială

Una dintre cele mai grave complicații ale fibrilației atriale este accidentul vascular cerebral. Medicul explică faptul că, în timpul episoadelor de tahicardie, se pot forma cheaguri de sânge în atriul stâng al inimii, care ulterior pot migra către creier.

„50% din toate accidentele vasculare cerebrale sunt cauzate de fibrilația atrială”, afirmă prof. dr. Thomas Hölzenbein.

Potrivit specialistului, fibrilația atrială crește de cinci ori riscul de AVC, iar în unele cazuri este necesară intervenția rapidă pentru îndepărtarea cheagurilor de sânge și prevenirea complicațiilor neurologice severe.

Ce tratamente există în prezent

Tratamentul trebuie început imediat după diagnosticare pentru a reduce riscul complicațiilor.

„De îndată ce fibrilația atrială este identificată, terapia este necesară pentru a evita complicațiile bolii, cum ar fi accidentul vascular cerebral sau embolia”, explică medicul.

Printre opțiunile terapeutice se numără tratamentul medicamentos cu anticoagulante, care reduc riscul formării cheagurilor de sânge, dar și procedurile intervenționale moderne.

„Tratamentul intervențional, cum ar fi cardioversia sau ablația cardiacă, este deosebit de util atunci când boala se află în stadii incipiente”, spune specialistul.

Ablația cardiacă presupune utilizarea unui cateter special introdus prin vena femurală pentru tratarea zonelor afectate din inimă, în timp ce cardioversia utilizează șocuri electrice controlate pentru restabilirea ritmului cardiac normal.

Fibrilația atrială necesită monitorizare permanentă

Prof. dr. Thomas Hölzenbein subliniază că fibrilația atrială nu dispare de la sine și necesită tratament și monitorizare pe termen lung.

„Boala trebuie să fie tratată permanent, cel puțin cu medicamente orale. Este recomandat controlul de rutină la un specialist în cardiologie”, explică acesta.

În anumite situații avansate, poate deveni necesară implantarea unui stimulator cardiac.

Activitatea fizică este permisă, dar cu supraveghere

Pacienții diagnosticați cu fibrilație atrială pot face mișcare, însă doar cu acordul medicului și sub monitorizare atentă.

„Activitățile fizice sunt posibile, dar sunt recomandate doar cu medicație și supraveghere”, spune specialistul.

Nivelul de efort permis diferă de la un pacient la altul și depinde de severitatea bolii și de eventualele afecțiuni asociate.

FOTO: Shutterstock.