Pe 21 noiembrie, creștinii ortodocși sărbătoresc Intrarea în Biserică a Maicii Domnului, una dintre sărbătorile importante ale calendarului religios. Cunoscută în tradiția populară și sub numele de Vovidenia sau Ovidenia, această zi este însoțită de numeroase obiceiuri și credințe transmise din generație în generație.
Unul dintre acestea este aprinderea lumânărilor și a candelelor în memoria celor trecuți la cele veșnice. În anumite zone ale țării, lumina este oferită de pomană celor care au murit fără lumânare, iar tradiția îi atribuie o semnificație aparte: lumânarea albă ar reprezenta lumina care nu se stinge dincolo de ultimul hotar al vieții.
În ziua de 21 noiembrie, credincioșii obișnuiesc să ducă la biserică alimente pentru a fi sfințite, iar apoi să le împartă copiilor și persoanelor nevoiașe. Printre darurile oferite de pomană se numără și lumânările sau candelele. Potrivit tradiției populare, în această zi sunt pomeniți în mod special cei care au murit în condiții neobișnuite, înecați sau fără să aibă o lumânare aprinsă în ultimele clipe ale vieții.
În unele localități din nordul țării, pentru sufletele celor care au plecat fără lumină se împart plăcinte cu dovleac și câte o lumânare albă. Credința populară spune că această lumânare nu se stinge niciodată dincolo de hotarul vieții. Astfel, aprinderea unei candele de Vovidenie este legată de pomenirea celor adormiți și de simbolul luminii oferite în memoria lor.
Citește și: Prima mare dezlegare la pește din post: 3 rețete delicioase și rapide pentru ziua de Vovidenia
Sărbătoarea amintește de momentul în care Fecioara Maria, în vârstă de trei ani, a fost dusă de părinții săi, Ioachim și Ana, la Templul din Ierusalim. În tradiția populară, praznicul este numit Vovidenie sau Ovidenie, denumire întâlnită în Moldova, Muntenia și Oltenia.
Se spune că, asemenea Crăciunului, în această zi cerurile se deschid, iar oamenii pot înțelege graiul animalelor. Totodată, credincioșii se roagă pentru împlinirea celor mai importante dorințe.
În trecut, una dintre credințele legate de această zi era asociată cu fetele care doreau să-și afle ursitul. Potrivit obiceiului, acestea mergeau la fântâna din sat cu o lumânare albă. La cântatul cocoșului, aprindeau lumânarea așezată pe marginea fântânii și priveau în apă. Tradiția spunea că, pe luciul apei, puteau să vadă chipul celui care le era sortit.
O altă credință populară spune că în ziua de Ovidenie pot fi alungate spiritele rele. Pentru protecție împotriva farmecelor și a pagubelor, oamenii ungeau cu usturoi ușile și ferestrele locuințelor.
Vovidenia era considerată și un reper pentru previziunile populare despre vremea din lunile următoare. Bătrânii urmăreau dacă plouă, ninge sau dacă cerul este senin, pentru a încerca să anticipeze cum va fi iarna și ce fel de an agricol va urma.
Potrivit acestor credințe:
Acestea sunt credințe populare, transmise din generație în generație, nu previziuni meteorologice.
În tradiția populară există și câteva interdicții legate de sărbătoarea din 21 noiembrie. Se spune că în această zi nu este bine să speli haine. De asemenea, oamenii sunt îndemnați să nu rămână certați cu cei apropiați. Dacă există un conflict, tradiția spune că este bine ca împăcarea să aibă loc cât mai repede.
Dincolo de obiceiurile și superstițiile păstrate în diferite regiuni ale țării, Vovidenia rămâne o zi în care credincioșii se roagă, îi pomenesc pe cei adormiți și aprind lumânări în amintirea lor.
Sursa foto: Shutterstock