„Long-Hantavirus”? Cercetătorii analizează efectele pe termen lung ale infecției, după modelul Long Covid

Adaugă CSID ca sursă preferată în Google

Tot mai mulți cercetători încearcă să afle dacă infecția cu Hantavirus poate provoca efecte persistente similare sindromului Long Covid, după ce studii recente au arătat că mulți pacienți continuă să aibă simptome luni întregi după externare.

Interesul pentru efectele pe termen lung ale virusului a crescut pe fondul focarului asociat navei de croazieră MV Hondius și al îngrijorărilor internaționale legate de varianta Andes a Hantavirusului.

De ce este îngrijorător Hantavirusul

Specialiștii spun că există două motive principale pentru care Hantavirusul provoacă îngrijorare:

Recomandări

Durerea de genunchi la 30 de ani nu trebuie ignorată. Semnul discret care poate anunța probleme…

Mit sau adevăr? Medicii explică de ce berea NU ajută la eliminarea pietrelor la rinichi

• perioada lungă de incubație, care poate ajunge la opt săptămâni;
• lipsa unui tratament antiviral autorizat sau a unui vaccin.

În cazurile severe, infecția cu varianta Andes poate duce la sindrom cardiopulmonar cu Hantavirus (HCPS), o formă gravă a bolii care afectează plămânii și sistemul cardiovascular și care poate avea o rată de mortalitate de până la 50%.

Organizația Mondială a Sănătății a transmis însă că nu există dovezi că virusul ar putea provoca o pandemie similară cu Covid-19.

Ce au descoperit cercetătorii

Potrivit Euronews.com, o echipă de cercetători de la Pontificia Universidad Católica de Chile a urmărit evoluția a 21 de supraviețuitori ai infecției cu Hantavirus timp de trei până la șase luni după externare. Pacienții au fost împărțiți în funcție de severitatea bolii și de necesitatea utilizării ECMO, o metodă intensivă de susținere artificială a funcției inimii și plămânilor folosită în cazurile critice.

Rezultatele studiului au atras atenția cercetătorilor: niciun pacient nu era complet recuperat după trei până la șase luni. Toți cei 21 de supraviețuitori au raportat cel puțin un simptom persistent, iar peste 60% au declarat că nu și-au revenit complet. În medie, fiecare pacient a raportat între 11 și 12 simptome persistente.

Citește și: Focar de norovirus pe o navă de croazieră din Caraibe: peste 100 de persoane infectate. Cum diferă de Covid-19 și Hantavirus

Ce simptome au rămas după infecție

Studiul a arătat că problemele persistente nu erau doar fizice, ci și neurologice și psihologice. Printre simptomele frecvent raportate s-au numărat:

• oboseala accentuată;
• problemele motorii;
• insomnia;
• anxietatea;
• căderea părului;
• palpitațiile;
• tulburările de memorie;
• coșmarurile;
• tulburările senzoriale.

Chiar și pacienții care nu au avut forme extrem de severe au continuat să prezinte simptome pe termen lung, ceea ce sugerează că recuperarea prelungită nu este legată exclusiv de terapia intensivă, ci și de efectele bolii în sine.

Pacienții și automedicația

Potrivit datelor publicate de Euronews.com, numeroși supraviețuitori au început să folosească singuri medicamente pentru a face față simptomelor persistente. Cele mai utilizate au fost:

• analgezicele;
• somniferele;
• suplimentele și vitaminele.

Fenomenul a fost observat mai ales la pacienții care avuseseră forme considerate mai puțin severe.

Recuperarea poate dura luni întregi

Studiul a arătat că revenirea la activitățile normale este dificilă pentru mulți supraviețuitori. La șase luni după externare, aproape unul din cinci pacienți nu se întorsese încă la muncă sau la școală. Cei care și-au reluat activitatea au avut nevoie, în medie, de aproximativ trei luni și jumătate pentru recuperare și au raportat deseori scăderea performanței fizice și mentale.

Unii pacienți au spus că s-au confruntat și cu stigmatizare socială, mai ales din cauza fricii celor din jur privind posibilitatea transmiterii virusului.

Cercetătorii cer monitorizare pe termen lung

Autorii studiului subliniază că dimensiunea redusă a lotului analizat limitează generalizarea concluziilor, însă rezultatele indică faptul că efectele infecției cu Hantavirus pot continua mult timp după faza acută. Specialiștii spun că simpla supraviețuire a pacienților nu este suficientă și că este nevoie de:

• monitorizare medicală pe termen lung;
• recuperare multidisciplinară;
• sprijin psihologic;
• reintegrare socială și profesională.

Cercetătorii consideră că experiența pandemiei de Covid-19 a schimbat modul în care medicina privește bolile infecțioase, accentul mutându-se tot mai mult și asupra efectelor persistente care pot apărea după vindecarea aparentă a pacientului.

Foto: shutterstock