Testul care începe cu menstruația: cum poate detecta boli fără vizite la medic

De ani de zile, sângele menstrual a fost privit ca un deșeu biologic fără prea multă valoare medicală. Însă ultimele studii științifice sugerează că acesta ar putea deveni o sursă valoroasă de informații medicale – un specimen neinvaziv care ar putea ajuta la depistarea timpurie a unor boli importante pentru sănătatea femeilor. 

Un test revoluționar pentru HPV și cancerul de col uterin

Cea mai solidă descoperire până acum este legată de posibilitatea de a detecta virusul HPV – principalul agent responsabil pentru cancerul de col uterin – din sângele menstrual colectat pe un absorbant special, anunță Scientific American.

Un studiu publicat recent în The BMJ arată că analizele efectuate pe sângele menstrual pot identifica infecțiile cu HPV aproape la fel de precis ca testele clinice tradiționale prelevate de medici. Cercetarea a implicat mii de femei și sugerează că aceste teste ar putea fi folosite în viitor ca o metodă de screening mai accesibilă și mai puțin invazivă decât testul Papanicolau clasic sau recoltarea directă de celule cervicale.

Recomandări

Vaccinarea HPV, cea mai sigură metodă de prevenție împotriva cancerului de col uterin

Vaccinarea anti-HPV este gratuită pentru tinerii din această categorie

De ce este importantă această abordare

Metoda bazată pe sângele menstrual are mai multe avantaje potențiale:

• non-invazivă și confortabilă – femeile pot colecta probele acasă, pe parcursul menstruației, fără un examen medical dureros sau intimidant.
• acceptare mai mare – unele femei evită screeningul pentru cancer de col uterin din cauza temerii de procedurile medicale, ceea ce poate reduce ratele de diagnostic precoce. Sângele menstrual ar putea elimina această barieră.
• accesibilitate crescută – posibilitatea de testare acasă poate fi crucială în zonele cu acces limitat la îngrijiri medicale.

Alte afecțiuni ce pot fi vizate

Pe lângă HPV, cercetările recente sugerează că sângele menstrual poate conține markeri biologici importanți pentru alte probleme de sănătate reproductivă. De exemplu:

• testele bazate pe sângele menstrual pot evidenția anomalități în flora vaginală și infecții ale tractului genital, inclusiv unele bacteriene, prin metode moderne de secvențiere genetica a probelor.
• dispozitive experimentale adaptate inserării în absorbante pot fi capabile în viitor să urmărească semne ale unor tipuri de biomarkeri pentru boli precum cancerul ovarian sau alte patologii încă neconfirmate pe scară largă.

Ce nu poate depista încă sângele menstrual

Deși perspectivele sunt promițătoare, nu toate bolile pot fi diagnosticate prin simpla analiză a sângelui menstrual:

• pentru unele infecții specifice sau boli rare, sângele menstrual nu oferă rezultate fiabile. De exemplu, în studiile privind tuberculoza endometrială, detectarea bacteriei în sânge menstrual a fost foarte limitată, semnalând că nu toate afecțiunile pot fi abordate cu această metodă.
• multe protocoale sunt încă în fază de cercetare, iar testele comerciale de diagnostic bazate pe menstruație nu sunt încă standard medical în majoritatea țărilor.

Ce ar putea însemna pentru sănătatea femeilor

Dacă aceste tehnologii vor fi validate clinic și adoptate pe scară largă, ar putea exista schimbări importante:

• detectarea timpurie a cancerului de col uterin la femei care altfel nu merg la screening;
• monitorizarea sănătății tractului genital fără vizite frecvente la clinică;
• reducerea stigmatului legat de testarea ginecologică prin utilizarea probelor colectate acasă.

Concluzie

Sângele menstrual – până nu demult privit ca simplu „deșeu” al corpului – ar putea deveni un instrument medical valoros. Analiza lui oferă o fereastră neinvazivă spre sănătatea reproductivă, cu potențialul de a revoluționa screeningul pentru HPV și, posibil, alte afecțiuni. Cercetările sunt încă în desfășurare, dar descoperirile recente indică un viitor în care menstruația nu va fi doar un ciclu natural, ci și o oportunitate de diagnostic accesibil și blând pentru femei din întreaga lume.

FOTO: Shutterstock, SURSE: Scientific American, Live Science.