O echipă de cercetători de la Washington University School of Medicine in St. Louis a dezvoltat un model revoluționar care poate estima momentul în care o persoană va începe să manifeste simptome de boală Alzheimer, folosind un singur test de sânge. Rezultatele, publicate în revista Nature Medicine, ar putea schimba modul în care sunt concepute studiile clinice și, pe termen lung, strategiile de prevenție a acestei afecțiuni neurodegenerative.
Modelul se bazează pe măsurarea nivelului unei proteine din sânge, p-tau217, care reflectă acumularea cerebrală a proteinelor amiloid și tau – semnele biologice centrale ale bolii Alzheimer. Analiza acestei proteine permite estimarea debutului simptomelor cu o marjă de eroare de doar 3–4 ani. Practic, nivelul plasmatic al p-tau217 funcționează ca un „ceas biologic”, care traduce modificările invizibile din creier într-o estimare cuantificabilă.
„Dacă știm câte inele are un copac, știm câți ani are. Amiloidul și tau se acumulează într-un tipar constant, iar momentul în care devin detectabile prezice puternic când vor apărea simptomele Alzheimer”, explică Kellen K. Petersen, autor principal al studiului.
Până acum, pentru a evalua acumularea proteinelor amiloid și tau era nevoie de investigații imagistice complexe sau analize de lichid cefalorahidian. Testul de sânge deschide perspective mult mai accesibile pentru cercetare și, eventual, pentru prevenție.
Studiul a analizat datele a 603 adulți în vârstă, participanți în programe de cercetare pe termen lung, precum Knight Alzheimer Disease Research Center și Alzheimer’s Disease Neuroimaging Initiative. Rezultatele arată că modelul funcționează indiferent de producătorul testului, ceea ce crește aplicabilitatea sa clinică.
Diferențele de vârstă influențează intervalul dintre detectarea p-tau217 și apariția simptomelor. La persoanele mai tinere, această perioadă poate fi mult mai lungă:
Dacă proteina devine crescută la 60 de ani, simptomele pot apărea abia după aproximativ 20 de ani.
Dacă creșterea are loc la 80 de ani, debutul simptomelor este mult mai rapid, în circa 11 ani.
Acest lucru sugerează că un creier mai tânăr poate tolera mai mult timp modificările patologice înainte de afectarea funcțiilor cognitive.
Testele pentru p-tau217 sunt în prezent recomandate doar pentru susținerea diagnosticului la persoanele cu tulburări cognitive. Nu sunt recomandate populației generale fără simptome, în afara studiilor clinice. Specialiștii subliniază că predicția nu echivalează cu un diagnostic individual și că Alzheimerul rămâne o boală complexă, influențată de genetică, stil de viață și alți factori biologici.
Pe termen scurt, acest model poate accelera testarea terapiilor preventive. Pe termen lung, cercetătorii speră să ofere pacienților estimări personalizate privind debutul simptomelor, pentru a construi împreună planuri de prevenție sau încetinire a bolii. Echipa a făcut public codul utilizat pentru dezvoltarea modelului, iar alte centre de cercetare îl pot rafina și adapta.
Sursă foto – LightFieldStudios / Envato