Săptămâna Albă 2026. Ce înseamnă și ce este permis înainte de Postul Mare

Săptămâna Albă 2026 marchează ultima etapă de pregătire înainte de Postul Mare, fiind o perioadă de tranziție spirituală și alimentară pentru credincioșii ortodocși. În 2026, Săptămâna Albă se desfășoară între 16 și 22 februarie, după Duminica Înfricoșătoarei Judecăți (15 februarie), iar Postul Mare începe luni, 23 februarie.

Cunoscută și sub numele de Săptămâna Brânzei, această perioadă reprezintă momentul în care se face trecerea de la alimentația obișnuită la rânduiala strictă a postului, atât din punct de vedere alimentar, cât și spiritual.

Ce este Săptămâna Albă și de ce este importantă

Săptămâna Albă este ultima săptămână înainte de Postul Paștelui în calendarul ortodox. Denumirea provine de la alimentele permise în această perioadă – produse „albe”, precum laptele, brânza, smântâna și ouăle.

Recomandări

Papa Francisc a murit în Lunea Albă din Săptămâna Luminată. Ce semnificație are în credința populară

Postul Paştelui 2025. Când începe Postul Mare, cel mai aspru post din an

După Lăsatul secului de carne, credincioșii nu mai consumă carne, însă sunt încă permise lactatele, ouăle și peștele. Scopul este adaptarea treptată a organismului la regimul mai aspru care urmează în Postul Mare.

Potrivit preotului Dan Damaschin, într-o declarație pentru Digi24, această perioadă are rolul de a crea un echilibru între pregătirea trupească și cea sufletească, astfel încât intrarea în post să fie una armonioasă.

Ce alimente sunt permise în Săptămâna Albă 2026

În Săptămâna Albă sunt permise:

• laptele și produsele lactate
• brânza și smântâna
• ouăle
• peștele
• preparatele pe bază de lactate și ouă

Nu este permis consumul de carne.

În multe gospodării se pregătesc plăcinte cu brânză, mâncăruri tradiționale cu lactate sau rețete cu pește, păstrându-se atât rânduiala bisericească, cât și tradițiile culinare românești.

Duminica Iertării – momentul central al Săptămânii Albe

Ultima zi a acestei perioade este Duminica Lăsatului sec de brânză, cunoscută și ca Duminica Iertării. Este un moment esențial înainte de începerea Postului Mare, când credincioșii își cer iertare unii altora pentru greșelile făcute.

Gestul are o profundă semnificație spirituală și simbolizează dorința de împăcare și curățire sufletească înainte de intrarea în post. În biserici sunt oficiate slujbe speciale, iar participarea la spovedanie este încurajată.

Tradiții și obiceiuri în Săptămâna Albă

Pe lângă rânduiala alimentară, Săptămâna Albă este marcată de mai multe tradiții:

• evitarea nunților și petrecerilor
• curățenia generală în gospodărie, cu rol simbolic
• intensificarea rugăciunii
• participarea la slujbe religioase
• fapte de milostenie și ajutorarea celor nevoiași

Toate aceste practici au rolul de a pregăti credincioșii pentru perioada de post, introspecție și rugăciune care precede sărbătoarea Învierii Domnului.

Când începe Postul Mare în 2026

În 2026, Postul Mare începe pe 23 februarie și durează 40 de zile, la care se adaugă Săptămâna Patimilor. Este considerat cel mai aspru și mai important post din calendarul ortodox, pregătind credincioșii pentru celebrarea Paștelui.

Săptămâna Albă reprezintă, astfel, o etapă esențială de tranziție – o perioadă de echilibru, cumpătare și reașezare sufletească, menită să faciliteze intrarea în post cu trupul și inima pregătite.

Sursă foto – tan4ikk / Envato