Corpul nostru nu îmbătrânește uniform. Cercetătorii au identificat două etape de schimbare accelerată a organismului

Contrar ideii că îmbătrânirea se petrece lent și constant, cercetările recente sugerează că organismul uman trece prin episoade de schimbări biologice accentuate la anumite vârste. Aceste „resetări” interne, observate la nivel molecular și microbiologic, pot influența sănătatea generală, riscul de boli și funcțiile organismului — și sunt mult mai profunde decât simpla apariție a ridurilor.

Două perioade de schimbare profundă

O cercetare publicată în Nature Aging de o echipă de la Stanford arată că în corpul uman se produc modificări marcante în jurul două vârste specifice: în 40-ul mijlociu și în 60-ul timpuriu. Potrivit Times of India, aceste perioade sunt caracterizate de schimbări biologice care sunt mai intense decât cele din anii imediat anteriori sau posteriori.

În jurul vârstei de 40 de ani

În această perioadă, organismul pare să experimenteze un fel de „resetare internă”:

Recomandări

Cum a schimbat laparoscopia chirurgia ginecologică. Dr. Răzvan Fodoroiu explică beneficiile pentru paciente

Sfaturi pentru gravidele care au răcit. Medic: „În foarte multe cazuri, simptomele răcelii dispar fără să…

• metabolismul și sistemul imunitar încep să arate fluctuații mai pronunțate;
• nivelurile de hormoni și modul în care corpul gestionează stresul se pot schimba mai brusc;
• componentele organismului legate de musculatură, energie și inflamație suferă modificări rapide.

Aceste schimbări pot avea legătură nu doar cu factorii biologici, ci și cu stilul de viață: presiunile profesionale, modificările în obiceiurile alimentare sau în nivelul de activitate fizică din această perioadă pot accelera anumite procese interne.

Citește și: Un nou studiu arată vârsta la care îmbătrânirea se accelerează. Ce se întâmplă în corp după 50 de ani

În jurul vârstei de 60 de ani

Ca o a doua „cotitură”, în 60-ul timpuriu se observă:

• schimbări semnificative în reglarea răspunsurilor imune;
• fluctuații mai pronunțate ale inflamației la nivel sistemic;
• ajustări la nivel celular care influențează repararea și regenerarea țesuturilor.

Pe scurt, multe dintre mecanismele care mențin homeostazia — echilibrul biologic intern — încep să funcționeze diferit și mai puțin eficient, ceea ce poate crește vulnerabilitatea la boli cronice și la pierderea funcțiilor fiziologice.

Rolul microbiomului și interdependența organelor

Un alt aspect interesant descoperit de cercetători este legătura dintre aceste perioade de schimbare și microbiomul uman — adică comunitatea de microorganisme din tractul digestiv. Compoziția bacteriilor intestinale tinde să evolueze odată cu modificările moleculare observate, iar această dinamica poate afecta absorbția nutrienților, semnalizarea imunitară și producerea unor molecule importante pentru sănătate.

Acest lucru sugerează că îmbătrânirea nu este doar o simplă „uzură”, ci un proces complex în care interacțiunea moleculelor, microorganismelor și stilului de viață joacă un rol major.

Ce înseamnă pentru sănătate

Recunoașterea că îmbătrânirea vine în „salturi” biologice mai degrabă decât în pași lineari deschide noi perspective asupra modului în care ne îngrijim sănătatea:

• Prevenția poate fi mai eficientă dacă ne concentrăm pe aceste perioade sensibile de transformare;
• Intervențiile în stilul de viață (activitate fizică, dietă, somn) pot avea un impact mai mare dacă sunt adaptate la aceste vârste-„cheie”.

Această abordare ar putea oferi o „hartă” a îmbătrânirii care nu este doar cronologică, ci biologică — permițând intervenții mai bine țintite și personalizate.

Concluzie

Procesul de îmbătrânire nu este neapărat unul lent și uniform. După analiza datelor moleculare și biologice, oamenii de știință sugerează că există două momente cu schimbări dramatice în corpul uman — în jurul vârstei de 40 de ani și apoi în jurul vârstei de 60 de ani. În aceste perioade, organismul resimte ajustări interne profunde care pot influența sănătatea pe termen lung.

FOTO: Shutterstock