Untura de porc revine în atenția specialiștilor. Un medic din Galați explică de ce poate fi mai sigură la prăjit decât uleiurile vegetale uzuale

Timp de zeci de ani, untura de porc a fost privită cu suspiciune și considerată responsabilă pentru creșterea riscului de boli cardiovasculare. În multe gospodării, ea a fost înlocuită complet cu uleiurile vegetale, promovate drept alternative mai „ușoare” pentru inimă. Cercetări recente și observațiile unor specialiști români readuc însă în discuție modul în care grăsimile se comportă la temperaturi înalte și cât de important este acest aspect pentru sănătate.

Untura de porc, sănătoasă sau nu?

Un astfel de punct de vedere vine din partea medicului Alexandru Nechifor, specialist în medicină internă, cadru didactic și coordonator al mai multor campanii de sănătate publică în Galați. Acesta afirmă că, în lumina noilor date, reputația unturii merită reevaluată.

„Mult timp, toate grăsimile saturate au fost puse la grămadă. Astăzi știm că untura are o structură specială, cu aproximativ 40–50% acizi grași mononesaturați, similari cu cei din uleiul de măsline. Acest profil o face mai stabilă la temperaturi înalte decât uleiurile bogate în omega-6”, a explicat medicul, scrie descopera.ro.

De ce poate fi untura mai benefică la prăjit

În multe bucătării din România, uleiul de floarea-soarelui este preferat pentru prăjire, însă acesta are o sensibilitate ridicată la oxidare atunci când este încălzit peste 160–170°C. Acizii grași polinesaturați, deși valoroși atunci când sunt consumați la rece, pot produce compuși dăunători în timpul gătitului la temperaturi înalte.

Recomandări

Noi informații despre starea de sănătate a Regelui Charles. Apropiații lui fac dezvăluiri: „Vrea un Crăciun…

Top 5 – Cele mai nesănătoase alimente de post. Majoritatea românilor le mănâncă zilnic în Postul…

„În aceste condiții se formează aldehide și radicali liberi, compuși care pot contribui la inflamația cronică și stresul oxidativ”, avertizează Alexandru Nechifor.

În comparație, untura, bogată în acizi grași mononesaturați și saturați, rezistă mai bine procesului termic și se degradează mai lent.

Nici uleiul de măsline extravirgin, considerat unul dintre cele mai sănătoase produse din lume, nu este complet ferit de probleme la temperaturi foarte înalte, pierzând o parte din antioxidanții naturali atunci când este expus la prăjire intensă.

„Nu înseamnă că untura este superioară în toate privințele, dar în prăjire intensă este, într-adevăr, o grăsime mai stabilă decât multe uleiuri vegetale obișnuite”, precizează medicul.

Grăsimile oxidate și sănătatea metabolică

Subiectul oxidării grăsimilor a devenit tot mai prezent în cercetările recente, fiind asociat cu inflamația cronică, rezistența la insulină și sindromul metabolic. Reutilizarea uleiului pentru prăjit sau expunerea repetată la temperaturi extreme pot amplifica formarea compușilor dăunători.

„Nu prăjitul în sine este problema principală, ci grăsimea pe care o alegem. O prăjire ocazională într-o grăsime stabilă e mai sigură decât prăjeli dese în ulei bogat în omega-6”, subliniază specialistul.

Reevaluarea unturii nu reprezintă o invitație la consum excesiv, ci o ajustare a unei percepții care, potrivit medicului, a simplificat prea mult realitatea nutritivă. Untura rămâne o grăsime animală cu un aport caloric ridicat și trebuie integrată cu moderație într-o dietă echilibrată.

„Sănătatea nu depinde de o lingură de untură sau de ulei, ci de întregul stil de viață. Dar dacă prăjim, e important să știm ce punem în tigaie”, concluzionează Alexandru Nechifor, potrivit sursei citate mai sus.

Sursă foto – Arhivă CSID