Pentru mulți consumatori, trecerea de la sucurile clasice la variantele „light” sau „zero” pare un compromis sănătos. Fără calorii, fără zahăr, fără vină. Însă un studiu recent prezentat la congresul UEG Week 2025 răstoarnă această percepție: atât băuturile îndulcite cu zahăr, cât și cele cu îndulcitori artificiali cresc semnificativ riscul de boală hepatică grasă non-alcoolică (MASLD).
Concluziile cercetării sunt îngrijorătoare, mai ales având în vedere cât de răspândit este consumul acestor produse.
Analiza a inclus 123.788 de adulți fără afecțiuni hepatice la momentul inițial. Participanții au răspuns periodic la chestionare despre consumul lor de băuturi zaharoase (SSB) și băuturi cu puțin sau fără zahăr (LNSSB), adică sucuri „light”, „zero”, „diet”.
Rezultatele au șocat chiar și comunitatea medicală:
Consumatorii zilnici de sucuri diet au prezentat un risc cu 60% mai mare de a dezvolta MASLD – chiar și la un consum moderat, echivalentul unei singure doze pe zi.
În premieră, sucurile „light” au fost asociate și cu un risc sporit de mortalitate legată de boli hepatice, nu doar cu acumularea de grăsime în ficat.
Cu alte cuvinte, „fără zahăr” nu înseamnă „fără efecte”.
Zahărul ajunge rapid în sânge, forțează pancreasul să elibereze insulină și determină ficatul să transforme excesul în grăsime. În timp, acest proces duce la:
creștere în greutate
rezistență la insulină
acumulare de grăsime în ficat și inflamație
Toți acești factori sunt asociați cu dezvoltarea MASLD.
Deși nu conțin zahăr, pot afecta ficatul prin alte mecanisme:
îndulcitorii artificiali perturbă microbiomul intestinal
alterează percepția gustului dulce și senzația de sațietate
pot influența secreția de insulină
pot stimula pofta de dulciuri
favorizează acumularea de grăsime la nivel hepatic
Tot mai multe studii sugerează că efectele lente, dar cumulative, ale îndulcitorilor pot fi la fel de nocive – dacă nu chiar mai periculoase pe termen lung – decât ale zahărului.
Consumul regulat de băuturi dulci sau „diet” este legat de:
obezitate și sindrom metabolic
inflamație cronică și stres oxidativ, care pot afecta inima și vasele de sânge
agravarea evoluției bolilor hepatice existente
Boala hepatică grasă non-alcoolică este adesea tăcută, fără simptome evidente, iar când acestea apar, ficatul poate fi deja grav afectat.
Specialiștii sunt tranșanți: cea mai sigură băutură pentru ficat rămâne apa.
Iată alternative sănătoase:
Apă plată sau minerală, simplă sau cu gheață
Ceaiuri neîndulcite – verde, negru sau din plante
Apă aromatizată natural cu felii de citrice, mentă sau castravete
Sucuri naturale diluate – o picătură de fruct proaspăt în apă, nu un pahar întreg
Aceste variante oferă hidratare fără zahăr, fără îndulcitori și fără efectele ascunse ale băuturilor procesate.
limitează sau evită sucurile dulci și diet
adoptă o alimentație echilibrată, cu multe legume și proteine slabe
fă mișcare în mod constant
verifică periodic analizele hepatice, mai ales dacă există antecedente familiale
Dacă obișnuiești să bei zilnic o cola „light”, un suc „zero zahăr” sau un nectar dulce „doar din fructe”, merită să reflectezi. Studiile recente arată clar: ficatul nu face diferența între zahăr și îndulcitori artificiali – ba uneori reacționează chiar mai rău la variantele „diet”.
Sursă foto – inn_ka / Envato