Deși este considerată o boală respiratorie sezonieră, gripa nu afectează doar plămânii. Cercetările medicale arată că virusul gripal poate crește semnificativ riscul de infarct miocardic, insuficiență cardiacă și tulburări de ritm, chiar și la persoane tinere și aparent sănătoase. În prima săptămână după diagnostic, riscul de infarct poate fi de peste șase ori mai mare, potrivit studiilor publicate în literatura medicală internațională.
Virusul gripal declanșează un răspuns inflamator masiv în întregul organism. Substanțele inflamatorii eliberate de sistemul imunitar pot crește tensiunea arterială, accelera pulsul și modifica modul în care sângele circulă prin vase. Cardiologii explică că această inflamație poate avea mai multe consecințe:
îngustarea vaselor de sânge;
destabilizarea plăcilor de aterom existente;
formarea cheagurilor de sânge.
Inflamația poate afecta direct și mușchiul cardiac, provocând miocardită, sau pericardul, ducând la inflamație pericardică. Unele studii sugerează că virusul ar putea afecta direct celulele inimii, nu doar indirect prin inflamație.
Riscul de complicații cardiace după gripă este mai mare în rândul:
persoanelor cu boli de inimă cunoscute;
celor cu hipertensiune arterială;
persoanelor cu boli renale cronice;
fumătorilor;
celor sedentari;
persoanelor cu colesterol crescut.
De reținut că hipertensiunea este frecventă chiar și la adulții tineri, mulți dintre ei fără simptome. Arterele afectate incipient de ateroscleroză pot face ca gripa să fie un declanșator al unui infarct chiar și la persoanele aparent sănătoase.
Perioada cea mai periculoasă este:
prima săptămână după debutul gripei;
primele două-trei săptămâni după vindecarea aparentă.
Un studiu din 2020 arată că aproximativ 12% dintre pacienții spitalizați pentru gripă dezvoltă complicații cardiace majore, chiar după ameliorarea simptomelor respiratorii.
Simptome care pot indica probleme cardiace:
durere sau presiune în piept;
durere care iradiază spre brațe, spate, gât sau mandibulă;
dificultăți de respirație fără efort;
palpitații sau bătăi neregulate ale inimii.
Simptomele de accident vascular cerebral includ: asimetrie facială, slăbiciune într-un braț sau dificultăți de vorbire. Aceste semnale nu trebuie ignorate nici în timpul gripei, nici după.
Prevenția rămâne cea mai eficientă strategie, în special pentru persoanele cu factori de risc cardiovascular:
vaccinare antigripală anuală;
controlul tensiunii arteriale;
monitorizarea colesterolului;
somn regulat;
alimentație echilibrată;
activitate fizică moderată.
Vaccinul nu garantează că nu vei face gripă, dar reduce semnificativ riscul de forme grave și de spitalizare, scăzând astfel riscul de complicații cardiace.
Persoanele cu afecțiuni cardiace trebuie să contacteze medicul imediat ce apar simptomele de gripă. Tratamentul antiviral, odihna reală și evitarea efortului fizic intens în timpul și imediat după boală sunt esențiale pentru a reduce inflamația și riscul de complicații.
Sursă foto – EyeFound / Envato