Odată cu apariția primilor dovleci decupați și a rafturilor pline de bomboane, părinții încep să se întrebe: „Cât e prea mult zahăr?” Dar psihologii și nutriționiștii spun că adevărata întrebare ar trebui să fie alta: „Cum vorbim despre mâncare în fața copiilor noștri?”
Potrivit terapeutei Alexandra Altman, din Maryland, expresii precum „dulciurile sunt rele” sau „astăzi am fost rău pentru că am mâncat ciocolată” pot provoca rușine și confuzie copiilor.
„Când moralizăm mâncarea, le transmitem copiilor că există alimente bune și rele, iar ei ajung să se simtă vinovați pentru simplul fapt că se bucură de ceva dulce”, explică Altman.
În loc de etichete morale, experții recomandă un limbaj neutru:
„Toate alimentele fac ceva pentru corpul nostru. Bomboanele ne dau energie rapidă, fructele ne oferă vitamine, iar legumele ajută organismul să funcționeze bine.”
Nutriționista Alyssa Miller susține că părinții ar trebui să încurajeze curiozitatea copiilor în locul fricii.
„Dacă le permitem copiilor să se bucure de dulciuri fără interdicții, aceștia vor învăța singuri să se oprească atunci când simt că au avut destul”, spune ea.
Un truc simplu este să le propunem copiilor să aleagă câteva bomboane preferate pentru cină, în loc să le ascundem sau să le aruncăm. Astfel, dulciurile devin parte dintr-o experiență normală, nu un trofeu interzis.
Dieteticiana Alissa Rumsey, autoarea cărții Unapologetic Eating, avertizează că restricțiile alimentare excesive pot genera exact comportamentul pe care părinții încearcă să-l evite: pofta necontrolată.
„Când unui copil i se interzice să mănânce ceva, dorința pentru acel aliment crește. Este o reacție biologică la restricție”, explică Rumsey.
Mai mult, copiii crescuți cu frica de dulciuri pot ajunge să mănânce pe ascuns sau să dezvolte o relație tensionată cu mâncarea la maturitate.
Psihoterapeuta Sarah Herstich, specializată în tulburări de alimentație, spune că părinții au o putere enormă în a modela atitudinea copiilor față de propriul corp.
„Copiii observă tot — inclusiv atunci când părinții spun lucruri precum ‘nu ar trebui să mănânc asta’ sau ‘mâine merg la sală să ard caloriile’. Chiar dacă nu ne dăm seama, ei învață să-și judece propriul corp după aceleași standarde”, avertizează Herstich.
În loc de rușine, specialiștii recomandă discuții deschise despre senzațiile corporale:
Un Halloween sănătos nu înseamnă o farfurie fără zahăr, ci o minte fără vinovăție. Dacă vrem să creștem copii echilibrați, trebuie să învățăm să vorbim despre mâncare fără frică și fără rușine. O bomboană nu definește un copil — dar felul în care o prezentăm poate influența ani întregi relația lui cu propriul corp.
Sursă foto – Beachbumledford / Envato