„Nu e gripă, e alergie!” De ce tot mai mulți români strănută toamna din cauza vremii

Tusea ușoară, nasul înfundat și ochii care lăcrimează nu sunt întotdeauna semnele unei răceli sau ale unei viroze de sezon. Potrivit specialiștilor, tot mai multe persoane care cred că s-au ales cu o formă ușoară de gripă, răceală sau chiar COVID-19 suferă, de fapt, de alergii de toamnă prelungite, cauzate de schimbările climatice și de prelungirea sezonului polenic.

Lunile de toamnă mai calde aduc sezoane alergice mai lungi

Farmacistul George Sandhu, director adjunct al lanțului de farmacii Well Pharmacy din Marea Britanie, avertizează că temperaturile mai ridicate și iernile blânde schimbă ritmul natural al plantelor.

„Sezoanele de creștere devin mai lungi, ceea ce înseamnă că nivelurile de polen sunt mai ridicate decât în deceniile anterioare. În plus, dioxidul de carbon, pe lângă faptul că încălzește planeta, acționează și ca un îngrășământ pentru plante, stimulând producția de polen”, a explicat specialistul.

Astfel, primăverile timpurii și toamnele blânde fac ca unele plante să elibereze polen mai devreme și pentru perioade mai lungi, expunând persoanele alergice la un disconfort care poate dura chiar și până în noiembrie.

Recomandări

De ce bradul de Crăciun nu mai are mirosul la fel de puternic ca-n copilărie

Greșelile în gătirea broccoliului care îi distrug complet proprietățile nutritive. Ce nu trebuie să faci

Cauzele alergiilor de toamnă

Pe lângă polen, toamna aduce și o combinație de alți factori care agravează simptomele respiratorii. Potrivit farmacistului Sandhu, principalele surse de alergeni în această perioadă sunt:

1. Polenul de buruieni, provenit din plante precum ambrozia, pelinul, urzica, troscotul sau ștevia sălbatică.

2. Sporii de mucegai, care se dezvoltă în condiții de umezeală și temperaturi moderate – adică exact mediul pe care îl oferă frunzele în descompunere, grămezile de compost și solul umed, dar și băile și bucătăriile insuficient aerisite.

3. Acarienii din praful de casă, care trăiesc în lenjerii, covoare, jucării moi și tapițerii, atingând un vârf al concentrației în lunile de toamnă, când locuințele sunt mai rar aerisite.

Combinarea mucegaiului și a acarienilor cu umiditatea crescută specifică sezonului transformă toamna într-o adevărată „capcană” pentru cei predispuși la alergii.

Cum putem gestiona simptomele

Simptomele alergiilor respiratorii – cum ar fi strănutul repetat, nasul care curge, ochii iritați și senzația de oboseală – pot fi ușor confundate cu cele ale unei răceli sau ale unei viroze. Totuși, tratamentele sunt diferite, iar automedicația cu antivirale sau antibiotice este inutilă în cazul alergiilor.

Pentru a ține simptomele sub control, farmacistul recomandă:

• Antihistaminicele (precum cetirizina sau loratadina), care reduc strănutul, mâncărimea și secrețiile nazale;

• Spray-urile nazale cu corticosteroizi (de exemplu fluticazonă sau mometazonă), utile în combaterea inflamației și congestiei;

• Decongestionantele, care pot oferi o ușurare rapidă, dar doar pe termen scurt;

• Soluțiile saline pentru curățarea căilor nazale;

• Picăturile oftalmice antihistaminice, pentru calmarea ochilor roșii și lăcrimoși.

Prevenția rămâne cea mai bună soluție

Pentru a preveni reacțiile alergice de toamnă, specialiștii recomandă să:

• se aerisească zilnic locuința, dar în afara orelor de vârf ale polenului;

• se evite uscarea hainelor afară în zilele cu vânt;

• se utilizeze purificatoare de aer și aspiratoare cu filtru HEPA;

• se spele lenjeria de pat săptămânal, la temperaturi ridicate;

• se curețe frunzele umede și mucegăite din jurul casei.

O toamnă mai lungă, mai frumoasă – dar și mai plină de alergeni

Schimbările climatice nu afectează doar mediul, ci și sănătatea oamenilor. „Fiecare an aduce un sezon al alergiilor tot mai lung și mai intens”, spune George Sandhu.

„Dacă în trecut pacienții se confruntau cu probleme doar primăvara, acum simptomele persistă până târziu în toamnă.”

Sursă foto –  stevanovicigor / Envato