Mersul pe vârfuri la copii. Când este doar o simplă joacă sau un semnal de alarmă

Mulți părinți observă, uneori cu îngrijorare, că micuții lor preferă să meargă pe vârfuri. Dacă pentru copiii sub cinci ani acest obicei poate fi adesea doar un joc sau o etapă de dezvoltare, după această vârstă mersul prelungit pe vârfuri poate ascunde probleme de coordonare, echilibru sau chiar dificultăți de învățare.

Legătura dintre mersul pe vârfuri și sistemul vestibular

Specialiștii atrag atenția că mersul pe vârfuri poate fi un indiciu al unei disfuncții la nivelul sistemului vestibular – mecanismul din urechea internă responsabil pentru echilibru și orientare în spațiu. Un sistem vestibular deficitar nu afectează doar postura copilului, ci și abilitatea sa de a învăța, pentru că are legătură directă cu concentrarea, coordonarea ochi-mână și chiar cu comportamentul.

„Mersul pe vârfuri poate fi legat direct sau indirect de o problemă vizual-vestibulară”, a explicat dr. Stephen M. Edelson.

Semnele care pot apărea la școală

Copiii care au dificultăți de integrare vestibulară pot manifesta mai multe probleme vizibile în sala de clasă:

Recomandări

Bei ceai verde dimineața sau seara? Care sunt efectele lui în funcție de ora consumului

Se spală când e cruce neagră? Ce ar trebui să știi despre aceste sărbători

• au nevoie de ochelari de la vârste fragede (3-6 ani),
• par să nu audă instrucțiunile și spun frecvent „huh?” sau „ce?”,
• întâmpină dificultăți la copierea informațiilor de pe tablă,
• își pierd șirul la citit și clipesc des pentru a-și „recăpăta focusul”,
• par dezechilibrați, se împiedică sau se lovesc de mobilier.

Astfel de semnale pot apărea atât la copii cu tulburări precum autism, ADHD, dislexie sau disgrafie, dar și la elevi fără diagnostice specifice.

Cauzele mersului pe vârfuri

• Disfuncții ale sistemului vestibular – creierul nu primește informații corecte despre poziția corpului.
• Tulburări de procesare senzorială – copiii evită contactul călcâiului cu solul din cauza hipersensibilității tactile.
• Obișnuința – unii copii pur și simplu continuă acest tipar pentru că au mers mult timp pe vârfuri în joacă.

Ce soluții există?

Deși unii medici recomandă intervenții chirurgicale sau dispozitive corective, experții spun că terapiile de stimulare vestibulară și activitățile ludice pot fi mult mai eficiente pe termen lung.

Exerciții recomandate:

• Flippers de scafandru: obligă copilul să pășească corect, de la călcâi spre vârf.
• Marș și tropăit: transformate în jocuri pe muzică.
• Cățărat pe dealuri sau tobogane: întinde mușchii și tendonul lui Ahile.
• Încălțăminte cu roți sau tălpi care scot sunete: stimulează contactul corect al călcâiului cu solul.
• Joaca desculț pe diverse suprafețe: pentru copiii cu hipersensibilitate tactilă.
• Jocuri de „condus”: mențin piciorul în poziția corectă și dezvoltă atenția.

Dr. Edelson subliniază că activitățile de tip „swing therapy”, precum balansul pe leagăn, pot oferi stimularea necesară pentru corectarea mersului.

Mersul pe vârfuri nu trebuie ignorat dacă persistă după cinci ani. Poate fi doar o obișnuință, dar poate indica și probleme mai complexe legate de echilibru, coordonare și învățare. Părinții și cadrele didactice sunt încurajați să fie atenți la semnalele din comportamentul copiilor și, la nevoie, să consulte specialiști în terapie ocupațională sau neurologie pediatrică.

„Nu este vorba doar despre felul în care copilul pășește, ci despre felul în care creierul său procesează informațiile și cum acest lucru îi influențează viața de zi cu zi”, spun experții.

Sursă – https://ilslearningcorner.com

Sursă foto – Image-Source / Envato