Cum afectează stresul din timpul sarcinii sănătatea bebelușului. La ce să fii atentă în sarcină

Sarcina este una dintre cele mai importante perioade din viața unei femei, dar și una dintre cele mai solicitante din punct de vedere fizic și emoțional. Schimbările hormonale, transformările corpului, responsabilitatea de a aduce pe lume un copil și grija pentru viitor pot crea un nivel crescut de stres. Deși este firesc ca viitoarele mame să treacă prin momente tensionate, specialiștii atrag atenția că stresul prelungit și intens poate afecta nu doar sănătatea mamei, ci și dezvoltarea fătului.

Cum ajunge stresul matern la copil

Când mama este stresată, organismul eliberează hormoni precum cortizolul și adrenalina. În mod normal, aceștia ajută corpul să facă față situațiilor dificile. Problema apare atunci când nivelurile rămân ridicate perioade lungi de timp. Cortizolul poate traversa bariera placentară și influențează direct dezvoltarea fătului. Practic, copilul „simte” tensiunea mamei încă din uter.

Pe lângă acest mecanism hormonal, stresul determină și reacții inflamatorii în organism, care pot afecta placenta, oxigenarea și aportul de nutrienți. În acest fel, fătul poate fi expus la condiții mai puțin favorabile pentru o dezvoltare sănătoasă.

Recomandări

Ai fiert pastele prea mult? Încearcă aceste trucuri rapide înainte de a le arunca

Fructe care stimulează colagenul pentru o piele radiantă și tânără. Ce să mănânci zilnic

Probleme care pot apărea la copil

Cercetările arată că mamele expuse la stres ridicat pe parcursul sarcinii au un risc mai mare de a naște prematur sau de a aduce pe lume copii cu greutate mică. Mai mult, consecințele nu se opresc la momentul nașterii.

• Tulburări emoționale și comportamentale: copiii pot manifesta anxietate, hiperactivitate sau dificultăți de concentrare.

• Probleme cognitive: există studii care leagă stresul prenatal de întârzieri în dezvoltarea limbajului și a funcțiilor executive.

• Modificări ale creierului: expunerea la hormoni de stres influențează structuri cerebrale precum amigdala sau cortexul prefrontal, esențiale pentru controlul emoțiilor și al deciziilor.

• Vulnerabilitate la boli metabolice: stresul din sarcină poate lăsa „urme epigenetice” în ADN-ul copilului, crescând riscul de obezitate, diabet sau afecțiuni cardiovasculare mai târziu în viață.

Semnale de alarmă pentru viitoarele mame

Este important ca femeile însărcinate să fie atente la stările lor emoționale. Dacă apar insomnii frecvente, oboseală accentuată, anxietate persistentă sau senzația de lipsă de control, acestea pot fi semne că nivelul de stres a devenit problematic.

Ce poți face pentru a reduce stresul în sarcină

1. Practică relaxarea: yoga prenatală, respirația profundă și meditația ajută la echilibrarea hormonilor de stres.

2. Asigură-ți un somn odihnitor: odihna regulată este esențială pentru sănătatea mamei și a copilului.

3. Sprijin emoțional: discuțiile cu partenerul, familia sau un grup de sprijin pot reduce senzația de singurătate.

4. Mișcare moderată: plimbările, înotul sau exercițiile ușoare recomandate de medic ajută la menținerea echilibrului psihic și fizic.

5. Alimentație echilibrată: o dietă bogată în vitamine și minerale susține atât corpul mamei, cât și dezvoltarea fătului.

6. Ajutor specializat: dacă anxietatea devine copleșitoare, este esențial să ceri sprijin medical sau psihologic.

Stresul este imposibil de eliminat complet din viața unei femei însărcinate, însă gestionarea lui corectă poate face diferența dintre o sarcină sănătoasă și una cu complicații. Reducerea stresului nu înseamnă doar confort emoțional pentru mamă, ci și un mediu optim pentru dezvoltarea copilului. Practic, grija pentru sănătatea psihică a viitoarei mame este una dintre cele mai importante forme de protecție pe care i le poate oferi bebelușului încă dinainte de naștere.

Sursă foto: Shutterstock