Europa se confruntă cu un nou val de infecții cauzate de virusul West Nile, o boală periculoasă transmisă prin înțepătura de țânțar, care a dus la o creștere alarmantă a numărului de victime. Italia a raportat deja 13 decese în ultimele săptămâni, iar virusul a fost confirmat și în România, unde autoritățile sanitare trag un semnal de alarmă.
Deși în 80% dintre cazuri infecția cu West Nile nu provoacă simptome vizibile, la restul pacienților poate duce la complicații neurologice grave, precum meningită, encefalită sau paralizii. Problema este agravată de faptul că nu există vaccin sau tratament antiviral specific, ceea ce face ca prevenția să fie singura măsură eficientă de protecție.
În Italia, regiunea Campania este cea mai afectată, cu șapte decese confirmate doar în zona Caserta. Două dintre victime, bărbați în vârstă de 79 și 71 de ani, au contractat virusul în stațiunea Mondragone, o zonă turistică intens frecventată de localnici și vizitatori. Până la 31 iulie, autoritățile italiene au raportat 89 de cazuri de infecție, cele mai multe în Lazio (23), Campania (10) și Veneto (3).
În România, situația este monitorizată de Institutul Național de Sănătate Publică (INSP), care a raportat trei cazuri de infectare în 2025 (două confirmate și unul probabil). Cazurile au fost înregistrate în județele Dolj, Vrancea și Sălaj, afectând persoane din grupe de vârstă vulnerabile (60-69 de ani și peste 80 de ani). Deși situația este mult mai bună decât în 2024, când s-au înregistrat 27 de cazuri și 3 decese, specialiștii avertizează că riscurile persistă, mai ales în sezonul cald.
Autoritățile sanitare insistă asupra măsurilor de prevenție, în special în zonele cu risc ridicat:
De asemenea, specialiștii recomandă persoanelor în vârstă sau celor cu imunitatea scăzută să fie deosebit de prudente în această perioadă, mai ales dacă locuiesc sau călătoresc în zone cu focare active.
Deși virusul West Nile nu este o noutate pentru Europa, creșterea numărului de cazuri severe ridică semne de întrebare legate de efectele schimbărilor climatice și de capacitatea sistemelor de sănătate publică de a reacționa eficient. În absența unui vaccin, responsabilitatea rămâne în mare parte la nivel individual, prin respectarea regulilor de prevenție și o monitorizare atentă a simptomelor.
Sursă foto – chuyu2014 / Envato