Hepatita este o boală gravă a ficatului, provocată de mai multe tipuri de virusuri, însă în ciuda avansului medical și al campaniilor de informare, persistă numeroase mituri care contribuie la stigmatizarea inutilă a persoanelor afectate.
Unul dintre cele mai periculoase mituri este acela că hepatita se poate transmite prin sărut. În realitate, acest lucru este fals, iar înțelegerea corectă a modului de transmitere este esențială pentru prevenirea reală și pentru combaterea discriminării.
Contrar opiniei populare, hepatita B și C nu se transmit prin sărut. Deși virusul hepatitei B poate fi prezent în salivă, cantitatea este extrem de redusă, insuficientă pentru a produce infectarea. În cazul hepatitei C, virusul nu se transmite deloc prin salivă. Transmiterea ar putea apărea doar în condiții foarte rare, precum existența unor leziuni orale sângerânde la ambii parteneri – dar chiar și atunci riscul este minim.
Pe lângă mitul legat de sărut, circulă și alte idei greșite despre modul în care se răspândește hepatita:
Hepatita nu se transmite prin îmbrățișare, strângere de mână sau folosirea în comun a tacâmurilor, prosoapelor sau vaselor.
Virusul hepatitic nu se transmite prin tuse, strănut, transpirație sau mușcături de insecte.
Persoanele infectate nu reprezintă un pericol în viața de zi cu zi, atât timp cât nu există contact cu sângele acestora.
Aceste concepții greșite sunt periculoase pentru că favorizează excluderea socială și teama nejustificată, afectând profund viața celor care trăiesc cu hepatită.
Hepatita B se transmite prin contact cu sângele unei persoane infectate, prin contact sexual neprotejat sau de la mamă la copil în timpul nașterii.
Hepatita C se transmite aproape exclusiv prin contact direct cu sânge contaminat – de exemplu, prin folosirea în comun a seringilor, echipamente de tatuaj nesterilizate sau intervenții medicale fără igienă corespunzătoare.
Spre deosebire de hepatita B, pentru hepatita C nu există vaccin, dar tratamentele moderne pot vindeca infecția în peste 95% din cazuri.
Răspândirea acestor mituri nu doar că împiedică eforturile reale de prevenție, dar contribuie și la discriminarea persoanelor infectate. Frica irațională determină adesea colegii de muncă, rudele sau chiar prietenii să se distanțeze de cineva diagnosticat cu hepatită, în ciuda lipsei unui pericol real în interacțiunile cotidiene. Educația corectă poate salva vieți și poate reda demnitatea celor afectați.
Să ne informăm din surse medicale de încredere.
Să nu ne lăsăm influențați de mituri răspândite în mediul online sau în cercuri sociale neinformate.
Să promovăm testarea regulată și vaccinarea împotriva hepatitei B.
Să susținem tratamentul și consilierea pentru cei deja diagnosticați.
Combaterea miturilor este un pas esențial în protejarea sănătății publice, dar și în construirea unei societăți mai informate și mai incluzive.
Sursă foto: Shutterstock