Inflamația cronică este un factor de risc major pentru numeroase afecțiuni grave. Spre deosebire de inflamația acută, care este un răspuns normal și temporar al sistemului imunitar la infecții sau leziuni, inflamația cronică este un proces de intensitate scăzută dar de lungă durată, care poate avea efecte negative pe termen lung asupra sănătății. Doctor Florina Todoruț, specialistă în longevitate feminină, cu 25 de ani de experiență în sănătatea intimă a femeii, subliniază riscurile asociate cu inflamația cronică și vine cu soluții de prevenție pentru o sănătate optimă și o viață longevivă.
Inflamația cronică joacă un rol esențial în formarea plăcii de aterom pe pereții arteriali, favorizând dezvoltarea aterosclerozei. Această afecțiune poate conduce la evenimente cardiovasculare majore, precum infarctul miocardic (atac de cord), accidentul vascular cerebral (AVC), hipertensiunea arterială și alte tulburări asociate sistemului cardiovascular.
Inflamația cronică este tot mai des asociată cu apariția rezistenței la insulină, un mecanism cheie în declanșarea diabetului de tip 2, caracterizat prin niveluri crescute de glucoză în sânge pe termen lung. În timp, această stare poate favoriza apariția unor complicații grave, precum retinopatia diabetică, neuropatia, afectarea funcției renale (nefropatie) și diverse afecțiuni cardiovasculare.
Inflamația cronică afectează subtil mecanismele care reglează greutatea corporală, iar țesutul adipos, mai ales în exces, devine el însuși o sursă de citokine inflamatorii. Acest proces contribuie la acumularea kilogramelor în plus și la instalarea obezității, întreținând astfel un cerc vicios al inflamației. În acest context, sindromul metabolic se conturează ca un tablou complex, ce reunește factori de risc precum depunerea grăsimii în exces în zona abdominală, hipertensiunea arterială și rezistența la insulină.
Inflamația cronică este asociată și cu declanșarea bolilor autoimune – afecțiuni în care sistemul imunitar, dereglat, ajunge să atace propriile țesuturi sănătoase. Printre cele mai cunoscute exemple se numără poliartrita reumatoidă, lupusul eritematos sistemic, scleroza multiplă și bolile inflamatorii intestinale, precum boala Crohn sau colita ulcerativă.
Inflamația cronică este recunoscută drept un factor de risc important în dezvoltarea unor forme de cancer. Prin afectarea ADN-ului, favorizarea mutațiilor celulare și stimularea proliferării necontrolate a celulelor, inflamația persistentă poate crea un mediu propice apariției și creșterii tumorilor. Printre tipurile de cancer asociate frecvent cu procese inflamatorii cronice se numără cancerul colorectal, hepatic, pancreatic, de sân și pulmonar.
Inflamația cronică joacă un rol esențial în declanșarea și evoluția unor afecțiuni neurologice degenerative, precum boala Alzheimer, boala Parkinson și scleroza laterală amiotrofică (ALS). Prin afectarea neuronilor și perturbarea comunicării între celule nervoase, inflamația contribuie la deteriorarea progresivă a funcțiilor cognitive și motorii, accelerând astfel declinul neurologic.
Citește și: Ştiai că inflamaţia cronică poate duce la depresie? Iată cum o poţi ţine sub control
Inflamația cronică poate avea un impact semnificativ asupra plămânilor și căilor respiratorii, contribuind la apariția și agravarea unor afecțiuni respiratorii grave. Printre acestea se numără bronșita cronică și boala pulmonară obstructivă cronică (BPOC), dar și astmul, unde inflamația persistentă a căilor aeriene intensifică simptomele și crește riscul de complicații pe termen lung.
Inflamația cronică sistemică poate perturba echilibrul delicat dintre formarea și degradarea osoasă, favorizând astfel pierderea progresivă a masei osoase. În timp, acest proces crește riscul apariției osteoporozei – o afecțiune caracterizată prin fragilitatea oaselor și susceptibilitatea la fracturi. Femeile aflate în menopauză sunt în mod special expuse riscului de fracturi osteoporotice, ca urmare a interacțiunii dintre inflamație și schimbările hormonale.
Acest tip de inflamație este un accelerator tăcut al îmbătrânirii biologice, acționând prin mecanisme profunde precum stresul oxidativ, deteriorarea ADN-ului și scurtarea telomerilor, acele structuri de protecție de la capătul cromozomilor, strâns legate de longevitatea celulară.
Tot mai multe studii sugerează o legătură strânsă între inflamația cronică și tulburările de sănătate mintală. Inflamația sistemică poate influența echilibrul neurotransmițătorilor din creier, contribuind la apariția sau agravarea simptomelor de depresie și anxietate. Pe termen lung, acest proces inflamator este asociat și cu un declin cognitiv progresiv, afectând memoria și alte funcții mentale esențiale.
“Inflamația cronică reprezintă un pericol major pentru sănătate, fiind implicată în declanșarea și agravarea numeroaselor boli cronice și degenerative, de la afecțiuni cardiovasculare și diabet, până la cancer, boli neurodegenerative și autoimune. Gestionarea eficientă a acestei inflamații este crucială și trebuie abordată cât mai devreme, printr-un set complex de măsuri ce vizează atât stilul de viață, cât și intervențiile medicale, când este cazul”, completează dr Florina Todoruț, care propune și câteva strategii pentru reducerea inflamației, o sănătate optimă și longevitate.
Prin combinarea acestor pași, fiecare dintre noi poate reduce semnificativ riscul complicațiilor asociate inflamației cronice și poate susține un stil de viață sănătos, activ și echilibrat.
Foto: shutterstock