Ce este sindromul gurii care arde? Apare la menopauză

Sindromul gurii care arde, cunoscut și sub denumirea de sindromul de arsură bucală (SAB), este o afecțiune adesea greșit înțeleasă, care afectează milioane de oameni, în special femeile aflate în postmenopauză. Nu presupune leziuni vizibile, dar are o simptomatologie extrem de deranjantă – senzație de arsură, uscăciune și gust neplăcut. Diagnosticul este, de cele mai multe ori, unul de excludere, iar tratamentul necesită o abordare personalizată și multidisciplinară. Medicul stomatolog Sorina Stroe, asistent universitar doctor, explică în detaliu cauzele, mecanismele și pașii esențiali pentru tratamentul acestei afecțiuni.

Ce este sindromul gurii care arde?

Sindromul de arsură bucală (SAB) este definit ca o senzație de arsură cronică sau recurentă în cavitatea bucală, în absența unor leziuni vizibile sau a unei cauze identificabile la prima vedere. Limba, buzele, palatul și interiorul obrajilor sunt cele mai frecvent afectate zone.

„Imaginează-ți că te trezești în fiecare dimineață cu gura arzând, ca și cum ai fi băut o cafea fierbinte, dar nu ai băut nimic. Această senzație se instalează fără o cauză evidentă și persistă, adesea accentuându-se pe parcursul zilei. Este o formă de durere cronică orală care, deși nu se vede, poate deveni insuportabilă pentru pacient”, declară medicul stomatolog Sorina Stroe.

Recomandări

Ce e interzis să faci pe 24 decembrie, în Ajunul Crăciunului, pentru a ține norocul în…

Cadouri care aduc ghinion dacă le accepți de Crăciun

Tipuri de SAB și cum le diferențiem

Există două forme principale ale sindromului de arsură bucală:

• SAB primar (idiopatic): fără o cauză identificabilă, considerat a avea la bază o disfuncție a nervilor senzoriali orali.
• SAB secundar: determinat de o cauză precisă, precum deficiențele nutriționale, dezechilibre hormonale, xerostomie sau efecte adverse ale tratamentelor medicamentoase.

„Când vorbim despre SAB primar, ne aflăm pe un teritoriu încă insuficient explorat. Nu avem o ‘problemă vizibilă’, dar pacientul suferă zilnic. În schimb, SAB secundar poate fi declanșat de cauze clar identificabile – de la carențe de fier sau vitamina B12, până la efecte adverse ale unor tratamente medicamentoase. Tocmai de aceea, prima etapă este întotdeauna investigarea riguroasă a posibilelor cauze sistemice”, adaugă Dr. Sorina Stroe.

Cine este predispus la această afecțiune?

Sindromul afectează în special femeile aflate în perioada postmenopauzală, de obicei peste vârsta de 50 de ani. Dezechilibrele hormonale par să joace un rol esențial, deși mecanismele nu sunt pe deplin înțelese.

„Aproape 90% dintre pacienții cu SAB sunt femei, iar cele mai multe dintre ele sunt în postmenopauză. Este imposibil să ignorăm componenta hormonală. De asemenea, nu trebuie să neglijăm impactul psihologic: stresul, anxietatea sau depresia pot fi atât factori declanșatori, cât și consecințe ale acestei dureri constante. E o afecțiune care lovește nu doar gura, ci întreaga viață a pacientului”, spune medicul stomatolog Sorina Stroe.

Cum se pune diagnosticul

Diagnosticul SAB este unul de excludere – nu există teste specifice care să confirme direct prezența sindromului. În schimb, medicii trebuie să elimine treptat alte cauze potențiale.

Investigațiile includ:

• Examinare orală detaliată
• Analize de sânge (feritină, B12, acid folic)
• Testarea funcției tiroidiene
• Evaluarea fluxului salivar
• Analiza istoricului medicamentos

„Frustrarea pacienților este reală. Ajung adesea la noi după ce au încercat tratamente antifungice, dentare sau chiar antidepresive – fără succes. SAB este un diagnostic de excludere și cere multă răbdare și empatie. Trebuie să ascultăm pacientul cu adevărat și să luăm în serios suferința, chiar dacă nu vedem leziuni sau inflamații evidente”, explică Dr. Sorina Stroe.

Posibilități de tratament

Tratamentul SAB variază considerabil în funcție de forma afecțiunii și de factorii declanșatori identificați. Din păcate, nu există un remediu universal. Abordarea este personalizată, adesea multidisciplinară și necesită perseverență.

Pentru SAB secundar:

• Corectarea deficiențelor nutriționale
• Tratarea infecțiilor orale
• Ajustarea medicației existente
• Hidratatarea și stimularea fluxului salivar

Pentru SAB primar:

• Clonazepam (utilizat topic)
• Acid alfa-lipoic (antioxidant puternic)
• Terapie cognitiv-comportamentală (CBT)
• Antidepresive în doze mici (amitriptilină, nortriptilină)
• Neuromodulatoare (gabapentin, pregabalin)

„Nu putem promite pacienților o vindecare rapidă, dar le putem oferi o cale spre ameliorare. E important să știm că tratamentele variază – ceea ce funcționează pentru un pacient, poate fi ineficient pentru altul. De aceea, colaborarea între medicul stomatolog, medicul de familie, psiholog și uneori neurolog este esențială”, încheie Dr. Sorina Stroe.