Avertisment pentru pensionari! De ce nu trebuie să locuiască singuri

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Mai mult timp petrecut singuri ar putea să nu fie doar dăunător sănătății noastre mintale, ci și sănătății fizice, sugerează noi cercetări. Conform unui studiu, interacțiunile cu prietenii și familia pot stimula sistemul imunitar și reduce riscul de boli precum afecțiunile cardiovasculare.

Ca parte a cercetării, o echipă condusă de Universitatea din Cambridge și Universitatea Fudan din China a examinat probe de sânge donate de peste 42.000 de adulți cu vârste cuprinse între 40 și 69 de ani. Mai exact, au analizat grupuri de proteine din sânge cunoscute sub numele de proteome. Astfel, au putut determina care proteine erau prezente în niveluri mai ridicate la persoanele clasificate ca izolate social sau singure și cum erau aceste proteine asociate cu o sănătate mai precară. Fiecărui individ i s-a atribuit un scor de izolare socială și singurătate.

Datele studiului

Izolarea socială a fost evaluată pe baza mai multor factori, inclusiv dacă persoana locuiește singură, cât de frecvent are contact social cu alții și dacă participă la activități sociale. După cum a raportat Science Daily, scorul pentru singurătate a fost o măsurătoare subiectivă bazată pe cât de singură se simte o persoană.

Recomandări

Părul în barbă la femei: când este o particularitate normală și când poate indica o problemă…

De ce nu este bine să dormi cu lumina aprinsă. Ce se întâmplă în corp în…

După ajustarea factorilor precum vârsta, sexul și contextul socio-economic, oamenii de știință au descoperit 175 de proteine asociate izolării sociale și 26 de proteine asociate singurătății. Majoritatea acestor proteine sunt produse ca răspuns la inflamații, infecții virale și ca parte a răspunsurilor imunitare, fiind, de asemenea, legate de boli cardiovasculare, diabet de tip 2, accident vascular cerebral și deces prematur.

Relația dintre proteine, izolarea socială și singurătate

Pornind de aici, echipa a explorat relația cauzală dintre izolarea socială și singurătate, pe de o parte, și proteine, pe de altă parte. Au identificat cinci proteine a căror abundență era rezultatul singurătății.

„Știm că izolarea socială și singurătatea sunt legate de o sănătate precară, dar nu am înțeles niciodată de ce. Cercetarea noastră a evidențiat un număr de proteine care par să joace un rol cheie în această relație, unele dintre ele crescând ca urmare directă a singurătății”, a explicat Dr. Chun Shen de la Universitatea Fudan.

Profesorul Jianfeng Feng de la Universitatea Warwick a adăugat că „Există peste 100.000 de proteine și multe variante ale acestora în corpul uman. Inteligența artificială și proteomica de mare viteză ne pot ajuta să identificăm proteine-cheie în prevenția, diagnosticul, tratamentul și prognosticul multor boli umane și să revoluționăm percepția tradițională asupra sănătății umane.

Proteinele pe care le-am identificat ne oferă indicii despre biologia care stă la baza sănătății precare în rândul persoanelor izolate social sau singure, subliniind de ce relațiile sociale joacă un rol atât de important în menținerea sănătății”.

Un exemplu este proteina ADM, care era produsă în niveluri mai mari ca rezultat al singurătății. Această proteină a fost anterior asociată cu reglarea hormonilor de stres și hormonilor sociali, cum ar fi oxitocina. Nivelurile crescute de ADM au fost legate de un risc mai mare de deces prematur.

Profesoara Barbara Sahakian, de la Departamentul de Psihiatrie al Universității din Cambridge, a adăugat că „Aceste descoperiri subliniază importanța contactului social pentru menținerea sănătății. Tot mai multe persoane, de toate vârstele, raportează că se simt singure. De aceea, Organizația Mondială a Sănătății a descris izolarea socială și singurătatea drept o „problemă globală de sănătate publică”. Trebuie să găsim modalități de a aborda această problemă tot mai mare și de a menține oamenii conectați pentru a-i ajuta să rămână sănătoși”.

Studiul a fost publicat în jurnalul Nature Human Behaviour.

Foto: shutterstock

Sursă: https://www.nature.com/articles/s41562-024-02078-1