Sângele supravieţuitorilor virusului Ebola pot ajuta la tratarea pacienţilor infectaţi?

La fel ca în cazul celor mai multe infecţii virale, pacienţii care îşi revin după infectarea cu Ebola vor beneficia de prezenţa anticorpilor în sânge, astfel că sângele lor devine important (deşi există controverse) pentru tratamentul celor care au contractat boala.
  • Publicat:
Sângele supravieţuitorilor virusului Ebola pot ajuta la tratarea pacienţilor infectaţi?

Cazurile de persoane infectate cu Ebola şi numărul crescând al victimelor acestei boli beneficiază în prezent de toată atenţia, în timp ce cazurile celor care s-au vindecat sau sunt imuni par să nu se bucure de aceeaşi mediatizare.

Supravieţuitorii Ebola pot duce o viaţă normală, după vindecare, în ciuda faptului că uneori pot suferi de inflamaţii ale articulaţiilor, potrivit CBS, citat de Mediafax. Durata recuperării variază, la fel ca şi perioada necesară pentru ca virusul să părăsească definitiv organismul.

Ebola – explicată pe scurt şi la obiect!

Organizaţia Mondială a Sănătăţii a descoperit că virusul poate rezista în materialul seminal până la şapte săptămâni după vindecarea pacientului, notează businessinsider.com. Se presupune că supravieţuitorii sunt, în general, imuni faţă de rădăcina virusului cu care au fost infectaţi, astfel că pot ajuta la tratarea persoanelor infectate cu aceeaşi rădăcină a virusului. Nu este clar, în prezent, dacă imunitatea este eficace şi în faţa altor rădăcini ale virusului sau dacă aceasta va fi de durată.

La fel ca în cazul celor mai multe infecţii virale, pacienţii care îşi revin după infectarea cu Ebola vor beneficia de prezenţa anticorpilor în sânge, astfel că sângele lor devine important (deşi există controverse) pentru tratamentul celor care au contractat boala.

Kent Brantly, unul dintre cei mai cunoscuţi supravieţuitori ai Ebola, a donat altor pacienţi, până acum, aproape 4 litri de sânge.

Plasma sangvină a acestuia, care conţine anticorpi, este separată de globulele roşii şi transformată într-un ser care este administrat pacienţilor sub formă de perfuzie. Se consideră că anticorpii din ser vor forţa sistemul imunitar al bolnavilor să atace virusul, permiţând vindecarea.

Însă nici această metodă de tratament nu este perfectă, la fel ca celelalte în cazul Ebola. Cercetătorii nu sunt încă siguri dacă va funcţiona. Mai mult decât atât, serul poate fi donat numai persoanelor cu o grupă sanguină compatibilă cu a donatorului, nefiind clar cât timp va fi eficace imunizarea. Există câteva tulpini ale virusului Ebola şi nu este sigur dacă o persoană care s-a vindecat după ce a fost infectată cu una din acestea va fi imună la celelalte, neexistând încă studii în acest sens.

Oamenii care au supravieţuit bolii prezintă un interes aparte pentru cercetători, cum sunt cei care lucrează folosind medicamentul ZMapp. Ei speră să capteze anticorpii pentru găsirea unui leac.

Şi mai greu de înţeles sunt cazurile celor care au fost infectaţi cu Ebola, însă nu prezintă simptomele bolii. După izbucnirea epidemiei din Uganda, la sfârşitul anilor 90, cercetătorii au examinat mostrele de sânge ale unor oameni care avuseseră contact direct cu bolnavii de Ebola descoperind că o parte din aceştia erau purtători ai bolii, dar nu prezentau niciun simptom.

Cercetătorii studiază cazurile pacienţilor care nu prezintă simptomele bolii sperând să oprească răspândirea virusului, până când va putea fi găsit un tratament. Un studiu publicat de cercetătorii francezi, în 2010, releva că până la 15,3% din populaţia Gabonului ar putea fi imună la Ebola.

Identificarea celor care sunt imuni la Ebola ar putea ajuta la tratarea pacienţilor infectaţi, fără a mai pune în pericol viaţa celor care nu prezintă imunitate.

Urmărește CSID.ro pe Google News
Recomandare video
Stereotaxia în metastazele cerebrale: „E indicată la pacienții cu un număr limitat de metastaze”