Ce trebuie să ştii despre sucurile naturale din fructe şi legume

Potrivit opiniilor experţilor, o alimentaţie potrivită în copilărie şi, mai târziu, la vârsta adultă, se traduce printr-o condiţie fizică bună, iar pentru cei în vârstă, printr-o stare de bine.
  • Publicat:
Ce trebuie să ştii despre sucurile naturale din fructe şi legume

De ce sunt sucurile şi mousse-urile naturale bune pentru întreaga familie?

Potrivit opiniilor experţilor, o alimentaţie potrivită în copilărie şi, mai târziu, la vârsta adultă, se traduce printr-o condiţie fizică bună, iar pentru cei în vârstă, printr-o stare de bine. Acest lucru înseamnă consumul de fructe, dar şi de sucuri naturale în fiecare zi. Aceste produse sunt elemente importante pentru o alimentaţie sănătoasă şi echilibrată, atât ca părţi ale felurilor principale (exemplu: micul-dejun pentru a-ţi începe ziua), dar şi drept gustări în timpul zilei.

Fructele şi legumele sunt o sursă de vitamine, minerale, polifenoli şi carbohidraţi, ce contribuie la reglarea funcţiilor corpului. Atunci când alegem sucurile naturale 100%, putem fi siguri că nu conţin aditivi artificiali, zahăr, sirop sau alţi îndulcitori, conservanţi, coloranţi sau alte ingrediente care îmbunătăţesc gustul, culoarea sau consistenţa.

Cum se obţin sucurile naturale?

Sucurile sunt produse în întregime naturale, făcute exclusiv din fructe şi legume sănătoase, coapte, proaspete sau conservate. Sunt obţinute prin presarea sucului din pulpă sau prin frecare mecanică. Fructele şi legumele folosite în producerea sucurilor sunt spălate, sortate şi direcţionate fie spre presare, fie spre frecare.
Unele legume, cum ar fi morcovii, sunt frecaţi mecanic pentru a li se înlătura coaja; fructele şi legumele mai mari, precum merele, sunt tăiate în bucăţi mai mici înainte de presare. Sucul din citrice este obţinut printr-o modalitate specială, prin stoarcerea individuală a fiecărui fruct. Presarea oferă un beneficiu sucului, acesta putând fi ambalat, concentrat sau pasteurizat înainte de a fi depozitat.

Ce înseamnă un suc natural?

Sucul natural este un produs obţinut exclusiv din fructe sau legume coapte, proaspete, îngheţate sau congelate. Conform legislaţiei, sucurile naturale din fructe sau legume nu pot conţine conservanţi, coloranţi sau arome, altele decât cele obţinute din fructele sau legumele din care produsul a fost făcut.
În plus, sucurile de fructe nu ar trebui să conţină zaharuri. Culoarea şi aroma provin întotdeauna din fructele sau legumele din care a fost obţinut sucul. Acesta este motivul pentru care, de exemplu, sucurile de mere pot avea diferite arome, în funcţie de merele din care acestea au fost făcute – mai acre sau mai dulci.

Ce fel de ambalaj?

Sucuri pot fi ambalate în recipiente aseptice de sticlă sau plastic, în ambalaje de carton sau ambalaje de tip bag-in-box. Sucul în ambalaje de sticlă este pasteurizat prin încălzire la aproximativ 80-90°C, timp de aproximativ 15 minute. Sucul ambalat în alte tipuri de ambalaje este pasteurizat în pasteurizatoare cu funcţionare sub presiune timp de 15 secunde, apoi răcit rapid şi turnat într-un ambalaj steril.
Principiul general este: cu cât timpul de pasteurizare este mai scurt, cu atât va creşte temperatura şi vice versa. Combinaţia potrivită între temperatură şi timp este selectată individual în funcţie de tipul fructului sau a legumei. Datorită PH-ului ridicat, sucurile din legume necesită o temperatură mai mare de pasteurizare.

Ce poate fi adăugat în compoziţia sucurilor naturale din comerţ?

Sucul natural de fructe din comerţ este forma procesată cea mai apropiată sucurilor proaspete. Acest lucru se datorează numărului limitat de aditivi permis pentru sucurile de fructe. Aditivi aprobaţi includ acidul citric (până la 3 g/l), vitamine şi săruri minerale, iar pentru sucul de roşii, sare, condimente şi ierburi aromatice. Aromele artificiale, îndulcitorii, coloranţii şi conservanţii sunt interzişi. Din 28 octombrie 2013, sucurile din fructe şi roşii nu mai pot include niciun fel de zaharuri, inclusiv zaharină, sirop de glucoză, sirop de glucoză-fructoză, glucoză sau fructoză .

Ce sunt mousse-urile din fructe?

Mousse-urile sunt produse obţinute în principal din piure de fructe sau din piure de fructe şi morcov, coapte, proaspete sau conservate. Piureul este un produs al cărui compoziţie chimică este similară fructelor sau legumelor din care acestea sunt făcute.

Unul dintre avantajele mousse-urilor este conţinutul de fibră (pectina): întâlnită în mousse-uri, aceasta adaugă un plus de savoare, oferind o senzaţie de consistenţă. Mousse-urile sunt, de asemenea, o sursă de fibre solubile. 100 de grame de mousse este echivalentul unei porţii de morcov şi de un fruct, una dintre cele 5 porţii recomandate de fructe sau legume proaspete pentru consum imediat.

Care sunt beneficiile consumului de mousse-uri?

Beneficiile mousse-urilor şi piureurilor de fructe includ conţinutul bogat în fibre, atât în formă solubilă, pectina, cât şi în formă non-solubilă, constând în bucăţele de morcovi sau pereţi celulari de fructe (celuloză, lignină şi hemiceluloză). Pectina ce se găseşte în mousse-uri îmbunătăţeşte aroma produsului şi dă consistenţă, oferind, de asemenea, şi fibre solubile. Fructele conţin compuşi fenolici din grupul bioflavonoidelor.
Mousse-urile pe bază de piure de morcov conţin beta-caroten, adică pro-vitamina A. Mousse-urile şi piureurile de fructe conţin elemente valoroase şi esenţiale, în special potasiu, calciu şi magneziu. Asemenea fructelor şi legumelor, mousse-urile conţin şi o compoziţie redusă de proteine şi grăsimi.

Cum sunt produse mousse-urile?

Mousse-urile şi piureurile din fructe şi legume sunt produse obţinute din paste de fructe sau de legume, uneori cu suc concentrat adăugat. Mousse-urile din fructe şi legume 100% conţin numai fructe şi legume, eventual cu arome. Piureurile sunt realizate din legume şi fructe precum morcovi, banane, mere, căpşuni şi caise. Piureurile sunt obţinute exclusiv din fructe sau legume sănătoase, coapte, proaspete sau conservate. Sunt obţinute prin fragmentarea, fierberea şi frecarea mecanică a fructelor sau legumelor, rezultând un produs uniform, dens, fără părţi necomestibile (seminţe şi miez).

Mousse-urile şi piureurile din fructe şi legume sunt produse ale căror compoziţie chimică este similară fructelor sau legumelor din care acestea sunt produse. Mousse-urile sunt obţinute prin amestecarea piureurilor de fructe şi de obicei morocovi împreună cu sucuri concentrate pentru a obţine parametrii organoleptici potriviţi: extract acid şi consistenţă. Mousse-urile pot fi îmbogăţite cu vitamine. Mousse-urile 100% nu conţin zahăr adăugat, aroma lor dulce provenind din piureurile şi sucurile utilizate. Culoarea mousse-urilor este cea a ingredientelor naturale folosite: morcovi sau alte fructe şi legume, fără coloranţi adăugaţi.

Care sunt ambalajele potrivite pentru mousse-uri?

Mousse-urile deja preparate şi piureurile de fructe sau legume sunt pasteurizate, refrigerate, apoi ambalate în cutii potrivite. Tehologia de producere a mousse-urilor şi piureurilor din fructe şi legume păstrează aproape în totalitate beneficiile nutriţionale ale fructelor şi legumelor din care acestea au fost produse şi nu necesită folosirea conservanţilor.

Care sunt tipurile de sucuri?

Sucurile sunt împărţite în:

1. Materie primă:
– sucuri de fructe,
– sucuri de legume,
– sucuri de fructe şi legume.

2. Consistenţă:
– sucuri de tip piure/ nectar – Obţinute prin pasarea legumei sau fructului întreg/ decojit, până la o consistenţă semi-lichidă. Conţine nutrienţi şi fibre dietetice importante care oferă senzaţia de saţietate. Sucurile de tip piure sunt obţinute din legume şi reprezintă o sursă  importantă de nutrienţi, având, în acelaşi timp, un număr mic de calorii.
– sucuri tulburi – procesul de producţie nu trece prin faza de compensare şi filtrare, prin urmare, sucul conţine elemente de opacifiere naturale şi densitate. Aceste sucuri conţin inclusiv fibre şi pectină, compuşi fenolici şi carotenoide.
– sucuri limpezi/ clare – Trecând prin procesul de filtrare, acestea nu conţin pulpă de fructe şi/ sau legume. Acest tip de sucuri conţine mai puţini compuşi biologici activi decât sucurile dense, dar păstrează majoritatea vitaminelor şi sărurilor minerale.

3. Procesare termică:
– sucuri non-pasteurizate – sucuri ce nu au fost conservate prin pasteurizare, cu termen de valabilitate redus, de regulă între una şi trei zile, ce necesită refrigerare permanentă, de la producţie şi până la consum (de exemplu, sucurile ce au termen de valabilitate o singură zi).
– sucuri pasteurizate la temperaturi scăzute – supuse procesului de încălzire la aproximativ 70°C, cu un termen minim de valabilitate de câteva săptămâni.
– sucuri pasteurizate – supuse la procesul de încălzire la 100°C, au un termen de valabilitate de mai multe luni, putând fi păstrate la temperatura camerei.

4. Tipuri de produse semi-preparate:
– directe – NFC (Not From Concentrate – nu din sucuri concentrate) – sucuri obţinute prin stoarcere, presare sau frecare. Pot fi piureuri, sucuri dense sau clare, pasteurizate sau doar refrigerate. În ultimul caz, sucul are o valabilitate scăzută şi trebuie să fie refrigerat.
– reconstituite – obţinute din sucuri concentrate sau piureuri prin adăugarea aceluiaşi volum de apă ce a fost anterior îndepărtat (evaporat) şi posibil prin adăugarea aromei aceluiaşi tip de fruct sau legumă.

Utilizarea sucurilor concentrate are o justificare economică, deoarece reduce costurile de depozitare şi de transport, echilibrează diferenţele în cantitate şi de calitate ale diferitelor culturi din diverse regiuni şi stabilizează variaţia de preţ de-a lungul anilor cu recolte bogate sau, din contră, slabe. Calitatea apei utilizată pentru reconstituire trebuie să corespundă cel puţin normelor apei potabile. Cel puţin 50% din apă este îndepărtată din produsele fabricate pentru consumul direct. Sucurile sunt, de obicei, concentrate de cinci sau şase ori.

De ce nu se alterează sucurile naturale?

Sucurile sunt pasteurizate pentru a le oferi rezistenţă din fructe şi legume şi în acelaşi timp pentru a creşte calitatea şi a le prelungi durata de viaţă la raft.

Ce reprezintă procesul de pasteurizare?

În procesul de pasteurizare, temperatura produsului creşte rapid, apoi coboară. Procesul este în întregime sigur şi sănătos şi similar cu pregătirea conservelor de casă pentru iarnă. Totuşi diferită de procesul realizat în casă şi datorită soluţiilor avansate, pasteurizarea minimizează pierderea de vitamine sensibile la temperatură, săruri minerale sau macronutrienţi. Rolul procesului este acela de a păstra valoarea nutritivă, distrugând, în acelaşi timp, microorganismele şi enzimele, care, păstrate în suc, ar conduce la procesul natural de fermentaţie.

Consumul de suc în ţările Uniunii Europene

În ţările UE, consumul de suc este de 13,4 litri/ persoană/ an (prin comparaţie, consumul comun de sucuri şi nectaruri din UE este de 21 de litri, 27 de litri în SUA, doar 5 litri în America de Sud şi doar 2 litri în Asia şi Pacific, conform Liquid Fruit, Market Report AIJN 2014). Astfel, media europeană a consumului de suc se află în jurul valorii de 1,1 litri de suc pe lună, o cantitate mult mai mică decât cea recomandată de experţi: 200 ml de suc pe zi. În schimb, un român consumă în medie 1 litru de suc natural pe an. Pentru a urma recomandarea specialiştilor, consumul lunar de suc ar trebui să fie mult mai mare (în jurul valorii de 6 litri).

Sursa: sucsimousse.eu

Urmărește CSID.ro pe Google News
Recomandare video
Totul despre stenoza aortică: „Pacientul poate ajunge chiar și la vârsta de 30 de ani să necesite înlocuire de valvă aortică cu o proteză”