Când este normală tusea și când nu, conform medicului Mihail Pautov? Când este cazul să ne alarmăm / VIDEO

  • Publicat:

Nu suntem încă în plin sezon cald, iar dacă vacanțele la mare par departe, răcelile și virozele sunt încă foarte prezente. Simptome precum nas înfundat, febră sau voce răgușită sunt bine cunoscute. Însă atunci când tusea persistă sau chiar se agravează după ce restul simptomelor au trecut, situația merită analizată mai atent. Acest subiect a fost discutat și în cadrul emisiunii Observator 12, alături de Mihail Pautov.

Ce este tusea postinfecțioasă și cât poate dura

După o viroză, tusea nu dispare întotdeauna odată cu virusul. Există ceea ce medicii numesc tuse postinfecțioasă, care poate persista:

  • până la aproximativ 8 săptămâni la adulți
  • până la 4 săptămâni la copii

Aceasta apare destul de frecvent — aproximativ un adult din patru și un număr semnificativ de copii se confruntă cu ea după o infecție respiratorie, scrie observatornews.ro. 

Explicația ține de faptul că, deși virusul nu mai este prezent, mucoasa căilor respiratorii rămâne iritată. Micile structuri responsabile de curățarea căilor respiratorii (cilii) funcționează mai lent, iar terminațiile nervoase devin mai sensibile. Pe măsură ce țesuturile se refac, tusea se diminuează treptat și dispare.

Ce poate agrava sau prelungi tusea

Există mai mulți factori care pot întârzia vindecarea:

  • Aerul prea uscat – este recomandată menținerea unei umidități între 40% și 60%, eventual cu ajutorul unui umidificator
  • Aerul rece – protejarea gurii și nasului, mai ales în sezonul rece
  • Praful și poluarea – curățenie umedă frecventă și reducerea textilelor care rețin praf
  • Fumul și mirosurile puternice – evitarea țigărilor, a lumânărilor parfumate sau a spray-urilor iritante
  • Vorbitul excesiv – odihnirea vocii ajută la reducerea iritației
  • Sedentarismul – reluarea treptată a mișcării, precum plimbările ușoare în aer liber

Un aspect surprinzător este că izolarea prelungită în casă, fără aer proaspăt, poate face mai mult rău decât bine și poate prelungi tusea.

Greșeli frecvente în tratarea tusei

Multe persoane încearcă să grăbească vindecarea, dar unele soluții pot avea efect invers:

  • Administrarea de expectorante sau mucolitice fără recomandare – pot crește secrețiile și iritația
  • Utilizarea medicamentelor care usucă mucoasa (anumite decongestionante sau antihistaminice)
  • Remedii „tradiționale” agresive – frecții, inhalații improvizate sau vapori iritanți pot declanșa bronhospasm
  • Antibiotice luate fără o infecție bacteriană confirmată – inutile în cazul tusei postvirale
  • Inhalații cu abur foarte fierbinte – pot provoca arsuri fără beneficii clare.

În cazul copiilor, tratamentele excesive și lipsa expunerii la aer curat pot duce la o durată mai mare a simptomelor.

Ce funcționează cu adevărat

Cele mai eficiente metode sunt, de fapt, cele simple:

  • răbdarea — organismul are nevoie de timp pentru a se reface
  • aer cu umiditate optimă
  • consum de lichide calde
  • miere (o linguriță, dar nu pentru copiii sub 1 an)
  • spălături nazale cu soluții saline
  • activitate fizică ușoară în aer liber

Când este cazul să mergi la medic

Există situații în care tusea nu mai este normală și necesită consult medical:

  • dacă durează peste 8 săptămâni la adulți sau peste 4 săptămâni la copii
  • dacă devine mai intensă în loc să se amelioreze
  • dacă reapare febra
  • dacă apar dificultăți de respirație, dureri în piept sau sânge în spută
  • dacă există scădere inexplicabilă în greutate.

foto: shutterstock

Urmărește CSID.ro pe Google News