Un nou studiu publicat de JAMA Network Open readuce în atenția publică o consecință îngrijorătoare a pandemiei: infecția cu COVID-19 poate crește semnificativ riscul de diabet de tip 2 în rândul copiilor și adolescenților.
Cercetarea, realizată pe baza datelor medicale a peste 600.000 de tineri cu vârste între 10 și 19 ani, din perioada 2020–2022, a scos la iveală o legătură clară între infecția cu SARS-CoV-2 și apariția diabetului de tip 2. Copiii care au trecut prin COVID-19 au fost cu aproximativ 50% mai predispuși să primească un diagnostic de diabet în lunile următoare comparativ cu cei care au avut alte infecții respiratorii.
Mai mult, pentru tinerii care sufereau deja de obezitate, riscul de a dezvolta diabet s-a dublat, potrivit datelor citate și de New York Post. Aceste rezultate confirmă observațiile anterioare ale Centrului pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC), care semnala aceeași tendință încă din 2022.
Specialiștii susțin că infecția cu coronavirus nu este o cauză directă, dar poate fi un factor declanșator la copiii predispuși genetic sau metabolic. Printre explicațiile științifice propuse:
Afectarea pancreasului: Virusul poate ataca celulele pancreatice responsabile de producerea insulinei, dereglând controlul glicemiei.
Inflamația excesivă: Reacția inflamatorie puternică a organismului în timpul infecției poate deteriora echilibrul metabolic.
Sedentarismul din pandemie: Izolarea, orele online și lipsa mișcării au favorizat creșterea în greutate și apariția rezistenței la insulină.
Predispoziția genetică: Copiii cu antecedente familiale de diabet sau semne de prediabet sunt mai vulnerabili.
„COVID-19 nu provoacă direct diabet, dar poate acționa ca o ‘scânteie’ care aprinde o problemă deja existentă la nivel metabolic”, explică medicii citați în studiu.
După o infecție cu COVID-19, părinții sunt sfătuiți să fie atenți la simptomele care pot semnala debutul diabetului:
sete și foame excesivă;
urinare frecventă;
oboseală inexplicabilă;
scădere bruscă în greutate;
vedere încețoșată.
În astfel de cazuri, o simplă vizită la medic și analize precum glicemia sau hemoglobina glicată pot face diferența între o problemă temporară și o boală cronică.
Medicii recomandă părinților să încurajeze un stil de viață echilibrat:
alimentație sănătoasă, bogată în legume, fructe și cereale integrale;
activitate fizică zilnică, chiar și sub forma unei plimbări de o oră;
somn suficient, între 8 și 10 ore pe noapte;
limitarea timpului petrecut pe ecrane.
Pe lângă efortul părinților, specialiștii cred că și școlile pot juca un rol esențial, prin programe de educație nutrițională, ore de sport adaptate și campanii de conștientizare.
De asemenea, monitorizarea periodică a glicemiei pentru copiii care au trecut prin COVID-19 – mai ales cei supraponderali – ar putea preveni diagnosticarea tardivă.
Vaccinarea, igiena riguroasă și menținerea unei imunități puternice rămân măsuri esențiale pentru a limita nu doar infecțiile respiratorii, ci și efectele lor secundare asupra metabolismului.
Infecția cu COVID-19 nu se oprește la nivelul plămânilor. Studiile recente arată că virusul poate afecta și alte organe, inclusiv pancreasul, lăsând urme metabolice care pot influența sănătatea copiilor pe termen lung.
Sursă foto – irinapavlova1 /Envato