Tichetele de masă au devenit în ultimii ani un element esențial în pachetul de beneficii oferit de companii angajaților din România. Dacă inițial acestea erau acordate în special în mediul privat, tot mai multe instituții publice au introdus această formă de sprijin pentru salariați, ca măsură de compensare a costurilor zilnice cu hrana.
Deși par un mecanism simplu de stimulare a angajaților, tichetele de masă ascund numeroase subtilități juridice. O aplicare greșită a regulilor poate atrage sancțiuni considerabile din partea autorităților de control, în special a Inspecției Muncii și a ANAF.
Conform Ordinului Ministerului Muncii nr. 280/2025, valoarea maximă a unui tichet de masă este de 40,18 lei. Această sumă, stabilită inițial pentru prima jumătate a anului, a fost prelungită până în septembrie 2025.
Angajatorii pot decide să acorde tichete cu o valoare mai mică, însă nu pot reduce ulterior suma acordată fără acordul expres al salariaților.
Tichetele trebuie oferite în mod egal tuturor angajaților care se află în condiții similare de muncă, iar nerespectarea acestui principiu poate fi considerată discriminare salarială.
De asemenea, tichetele de masă nu fac parte din salariul de bază și nu pot fi utilizate pentru a acoperi o parte din acesta. Ele reprezintă un beneficiu suplimentar, nu o componentă a remunerației principale prevăzute în contractul individual de muncă.
Potrivit Legii nr. 165/2018 privind acordarea biletelor de valoare, angajații au dreptul la tichete de masă doar pentru zilele efectiv lucrate.
Astfel, nu se acordă tichete pentru:
concediu de odihnă sau fără plată;
zile libere pentru evenimente familiale;
absențe motivate sau nemotivate.
De asemenea, angajatorul poate suspenda acordarea tichetelor în anumite situații, cum ar fi:
întreruperea temporară a activității companiei (șomaj tehnic);
suspendarea contractului individual de muncă;
perioadele în care angajatul lipsește prelungit de la locul de muncă.
În aceste cazuri, tichetele nu se pierd definitiv, ci pur și simplu nu se acordă pe durata suspendării. Acordarea lor este reluată odată cu revenirea angajatului la activitate.
Autoritățile pot aplica amenzi între 5.000 și 10.000 de lei angajatorilor care oferă tichete contrar prevederilor legale — de exemplu, acordarea lor pentru perioade neeligibile sau calcularea incorectă a valorii.
Totodată, tichetele acordate nelegal pot fi considerate venituri salariale disimulate, ceea ce atrage obligații suplimentare de plată a contribuțiilor sociale și impozitelor.
Specialiștii în dreptul muncii atrag atenția că o politică internă clară privind acordarea tichetelor este esențială pentru evitarea litigiilor. În lipsa unei proceduri transparente, salariații pot contesta modul de calcul sau de distribuire.
Într-un context economic marcat de inflație și de creșterea costurilor de trai, tichetele de masă rămân unul dintre cele mai eficiente instrumente de fidelizare a angajaților.
Pe lângă beneficiul financiar direct, ele contribuie la creșterea satisfacției la locul de muncă și la consolidarea imaginii angajatorului. În tot mai multe companii, pachetul de beneficii extrasalariale — care include tichete de masă, vouchere de vacanță și asigurări medicale — devine un criteriu decisiv pentru recrutare și retenție.
Tichetele de masă reprezintă un sprijin real pentru milioane de angajați din România, dar și o responsabilitate juridică majoră pentru angajatori.
Respectarea regulilor de acordare este esențială pentru evitarea sancțiunilor și pentru menținerea unui climat de echitate la locul de muncă.
Sursă foto – Arhivă CSID