Superstiții de Sf. Ioan Botezătorul! Ce e interzis să faci pe 7 ianuarie

Prăznuit pe 7 ianuarie, imediat după Bobotează, Sfântul Ion este una dintre cele mai importante sărbători din calendarul popular și religios românesc. Ziua dedicată Sfântului Ioan Botezătorul îmbină rânduiala bisericească cu obiceiuri vechi, transmise din generație în generație, menite să aducă sănătate, protecție și voie bună pe tot parcursul anului. În mentalul colectiv, Sfântul Ion marchează nu doar finalul ciclului sărbătorilor de iarnă, ci și începutul unui an curățat de rele, sub semnul apei sfințite și al bucuriei.

Sfântul Ion și puterea agheasmei noi

Tradiția populară spune că în dimineața zilei de Sfântul Ion fiecare om trebuie să se stropească cu agheasmă nouă, luată de la Bobotează, pentru a fi ferit de boli și necazuri în decursul anului. Acest gest simbolic este perceput ca o continuare firească a Sărbătorii Botezului Domnului, apa sfințită fiind considerată un mijloc de purificare și întărire spirituală.

În multe sate, oamenii obișnuiau să se stropească pe față, pe mâini sau chiar să bea câteva picături de agheasmă, rostind o rugăciune scurtă. Se credea că astfel trupul este protejat de suferință, iar sufletul rămâne curat. Tot în această zi, gospodăriile erau stropite cu apă sfințită, pentru ca anul să fie rodnic și lipsit de pagube.

Recomandări

Regulile de dating din anii ’90 pot salva relațiile moderne din 2026! Ce schimbări trebuie să…

Electrocasnicul pentru care plătim 132 lei în fiecare lună. Mulți români îl iau în casă și…

Obiceiul are rădăcini adânci în credința că Sfântul Ioan Botezătorul este ocrotitorul sănătății și al echilibrului interior, iar agheasma nouă, aflată încă sub binecuvântarea Bobotezei, păstrează o putere aparte. Pentru oamenii satului tradițional, acest ritual era la fel de important ca mersul la biserică sau masa festivă în familie.

Ce nu se face de Sfântul Ion

Sfântul Ion este, prin excelență, o zi a bucuriei. Tradiția spune că cine nu se veselește în această zi va fi trist tot timpul anului, motiv pentru care mesele erau îmbelșugate, iar petrecerile țineau până seara. Erau sărbătoriți toți cei care purtau numele Ion, Ioana sau derivatele acestuia, iar comunitatea se aduna pentru a marca momentul cu cântec, joc și voie bună.

În lumea tradițională a satului, însă, bucuria era dublată de respectarea unor interdicții clare. Nu se tăia nimic cu cuțitul în ziua de Sfântul Ion, toate alimentele fiind rupte cu mâna. Gestul simboliza pacea și continuitatea, iar folosirea obiectelor tăioase era asociată cu ruptura, boala sau conflictul.

O altă interdicție importantă era folosirea măturii. Se credea că măturatul în această zi ar tulbura liniștea morților, care, conform credințelor populare, sunt încă aproape de cei vii în perioada sărbătorilor de iarnă. Respectul față de cei plecați dintre noi făcea parte din echilibrul spiritual al comunității, iar orice gest considerat nepotrivit putea atrage ghinion.

Sursă foto – Profimedia