Două treimi dintre femeile din România consideră că obezitatea este în același timp o boală cronică și o problemă legată de stilul de viață, iar majoritatea recunosc că în anumite etape biologice, precum sarcina, perioada postnatală sau menopauza, greutatea este influențată de factori care nu țin exclusiv de voință.
Concluziile apar într-un studiu realizat la inițiativa Novo Nordisk România, care analizează percepțiile femeilor asupra obezității, presiunii sociale legate de greutate și deschiderii către tratamente medicale. Contextul general rămâne îngrijorător. Potrivit World Obesity Atlas, aproximativ 40% dintre adulții din România suferă de obezitate, iar peste 70% se află în zona de suprapondere sau obezitate, ceea ce transformă această afecțiune într-una dintre cele mai importante provocări de sănătate publică.
„Obezitatea nu este o chestiune de voință. În proporție de 40-70%, ea este determinată de moștenirea genetică. Este o boală cronică, cu impact emoțional semnificativ, care trebuie abordată prin politici publice, educație și acces la soluții medicale adecvate”, a declarat Silviu Apostol, Director External Affairs, Novo Nordisk România.
Pentru aproape toate participantele la studiu (95,8%) perioade precum sarcina, lunile de după naștere, premenopauza sau menopauza reprezintă momente în care greutatea corporală se modifică semnificativ. Aceste etape sunt percepute ca puncte de inflexiune în relația femeilor cu propria greutate, deoarece metabolismul și echilibrul hormonal se schimbă.
Sarcina și perioada postnatală, dar și stresul prelungit, sunt identificate drept etapele cu cel mai mare impact asupra acumulării kilogramelor.
Pentru multe femei, scăderea în greutate nu este un proces stabil. Studiul arată că 38% dintre respondente au trecut de mai multe ori prin cicluri repetate de slăbire și recâștigare a kilogramelor, iar alte 14% au experimentat fenomenul cel puțin o dată.
Consecințele nu sunt doar estetice:
„Încercările repetate de a slăbi pot eroda încrederea în sine și în metodele de a pierde în greutate, mai ales când acestea sunt impulsive sau inspirate din tendințe. Dorința de a slăbi nu este suficientă- schimbarea reală necesită sprijin și intervenții personalizate pe termen lung”, a explicat Adela Moldovan, doctor în psihologie și psihoterapeut.
Stigmatizarea este o experiență comună pentru multe femei. Peste 55% dintre participante spun că au simțit frecvent sau ocazional că sunt judecate din cauza greutății, iar gândurile legate de acest aspect consumă o cantitate semnificativă de energie mentală.
În plus, 42% dintre respondente consideră foarte puternică presiunea socială asupra femeilor de a reveni rapid la greutatea de dinainte de sarcină.
Deși impactul fizic și emoțional este semnificativ, 58% dintre participante spun că nu au cerut niciodată ajutor specializat pentru gestionarea greutății.
Cu toate acestea, studiul indică o deschidere tot mai mare către abordarea medicală:
„Obezitatea nu este un eșec personal, ci o boală cronică influențată de factori genetici, metabolici, hormonali și de mediu. Femeile trec prin etape biologice complexe care pot modifica echilibrul metabolic, iar gestionarea greutății trebuie realizată cu sprijin medical și pe termen lung”, a declarat Roxana Voica, medic gastroenterolog și nutritionist.
Rezultatele studiului sugerează că percepția asupra obezității începe să se schimbe în rândul femeilor din România, însă dialogul cu specialiștii și accesul la soluții medicale rămân încă limitate. Specialiștii atrag atenția că, fără intervenții sistemice și o abordare integrată, impactul acestei afecțiuni asupra sănătății publice ar putea continua să crească.
Foto: shutterstock