Stresul succesului e real: De ce performanța îți poate afecta inima

Stresul la locul de muncă este un factor major de risc pentru bolile de inimă, avertizează experții. Studiile recente indică o creștere cu 13% a riscului de boli coronariene la cei care lucrează peste 55 de ore săptămânal.

Stresul cauzat de responsabilitățile profesionale este una dintre principalele cauze ale bolilor de inimă în zilele noastre. Deși frecvent indicăm alimentația nesănătoasă, fumatul sau lipsa de mișcare ca factori declanșatori ai problemelor cardiace, stresul legat de carieră este adesea trecut cu vederea. Orele lungi de muncă, termenele limită constante, nesiguranța locului de muncă și presiunea de a fi mereu „în priză” pot afecta în mod insidios sănătatea inimii.

Datele vorbesc de la sine

Un studiu amplu publicat în revista The Lancet, care a analizat peste 600.000 de persoane din Europa, SUA și Australia, a arătat că cei care lucrează mai mult de 55 de ore pe săptămână au un risc cu 13% mai mare de a dezvolta boli coronariene, comparativ cu cei care lucrează ore standard. Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a atras, de asemenea, atenția asupra acestui aspect. Potrivit unui raport publicat în 2016 în „Environment International”, orele lungi de muncă au fost responsabile pentru 745.000 de decese cauzate de accidente vasculare cerebrale și boli cardiace ischemice, o creștere de 29% față de anul 2000, conform Times of India.

Recomandări

De ce stresul ne îmbătrânește mai repede? Cum poți preveni distrugerea colagenului

Transpirația excesivă: stres, hormoni sau o problemă de sănătate? Explicațiile unui medic

Când succesul devine periculos

„Unele dintre cele mai neașteptate urgențe cardiace implică persoane care, din toate punctele de vedere, par extrem de sănătoase. Sunt persoane disciplinate, ambițioase, lideri corporativi, antreprenori sau profesioniști care rareori ratează un termen limită sau o sesiune de antrenament. Mulți nu fumează, nu consumă alcool în exces și nu se consideră pacienți cardiaci. Totuși, cardiologii recunosc că acesta este un grup care necesită o atenție sporită”, explică Dr. Narasa Raju Kavalipati, Sr. Consultant Cardiology și Director, Interventional Cardiology, CARE Hospitals, Banjara Hills, Hyderabad, pentru The Times of India.

Stresul cronic și recuperarea insuficientă

Persoanele care își forțează limitele adesea nu realizează cât timp au trăit într-un mod de viață caracterizat de stres constant. Organismul, percepând acest stres ca pe o amenințare, secretă în mod repetat cortizol și adrenalină. Când acest răspuns devine obișnuință, poate afecta subtil ritmul cardiac normal, oscilațiile tensiunii arteriale și reacția vaselor de sânge la stres. Deși aceste schimbări nu sunt resimțite imediat, ele pot avea efecte semnificative de-a lungul timpului.

Iluzia fitness-ului

Mulți oameni de succes practică sport intens, dar inconstant. După zile lungi de muncă sedentară, aceștia încearcă să compenseze cu sesiuni intense de antrenament. Totuși, din punct de vedere cardiac, aceasta poate fi o combinație riscantă. Inima răspunde cel mai bine la un regim de exerciții fizice regulate și moderate, iar efortul brusc, mai ales în condiții de oboseală, deshidratare sau lipsă de somn, poate crește riscul de aritmii.

Somnul – mai important decât crezi

Privarea de somn este adesea văzută ca o necesitate a stilului de viață modern și agitat. Însă aceasta nu este lipsită de consecințe. Lipsa somnului crește activitatea sistemului nervos simpatic, tensiunea arterială, rezistența la insulină și inflamația, punând o presiune suplimentară pe sistemul cardiovascular. În practică, medicii observă frecvent cazuri de persoane cu analize de colesterol normale, dar care suferă evenimente cardiace severe după perioade lungi de privare de somn.

Emoții reprimate și stres internalizat

Persoanele care performează la nivel înalt sunt adesea obișnuite să păstreze aparențele sub presiune. Totuși, controlul emoțiilor poate avea consecințe fiziologice. Studiile au arătat legături între stresul neexprimat, dezechilibrele autonome și riscul cardiac crescut.

Ignorarea semnelor de avertizare

Această categorie de persoane are tendința de a minimaliza simptomele inițiale. De exemplu, un disconfort ușor în piept poate fi interpretat ca aciditate, palpitațiile ca anxietate, iar oboseala devine ceva obișnuit. Această cultură a „trecerii peste” probleme poate întârzia evaluarea medicală până când este prea târziu.

Cum îți poți proteja inima

Protecția inimii nu ține de intensitatea eforturilor, ci de echilibru și recuperare. Iată câțiva pași esențiali pentru sănătatea inimii:

• Activități fizice regulate și moderate, fără excese

• Somn protejat, nu negociat

• Gestionarea și procesarea stresului

• Evaluări cardiace periodice, chiar și în absența simptomelor

Foto: Profimedia