Pentru cei care suferă de tulburare de deficit de atenție cu hiperactivitate (ADHD), condusul poate fi o adevărată provocare. Studiile arată că aceste persoane sunt mai predispuse la accidente și amenzi de circulație, însă specialiștii avertizează că eticheta de „șofer periculos” nu ar trebui aplicată individual, ci privită în contextul mai larg al gestionării diagnosticului.
Potrivit unui studiu efectuat pe adolescenți, cei diagnosticați cu ADHD au un risc cu 9% mai mare de a provoca un accident rutier. Printre cauzele principale se numără comportamentele neatenționale și viteza excesivă.
„Creierul persoanelor cu ADHD procesează informațiile diferit. Există mai multe distrageri de la drum, pentru că filtrul intern care selectează ce este relevant nu funcționează la fel ca în cazul unui creier neurotipic”, explică Jackie Morrison, psihoterapeut din Minnesota.
De fapt, lipsa stimulării adecvate în timpul condusului — o activitate care poate deveni monotonă — nu activează acea „rețea cerebrală pozitivă pentru sarcini” care ajută la menținerea atenției. Această lipsă poate duce la pierderea concentrării în momente cheie.
Dr. Will Cronenwett, vicepreședinte al Departamentului de Psihiatrie și Științe Comportamentale de la Universitatea Northwestern, subliniază:
„Nu putem generaliza la nivel individual. O persoană cu ADHD bine tratată poate fi chiar mai sigură la volan decât una fără diagnostic.”
Mai mult, Cronenwett atrage atenția că mulți factori pot afecta atenția unui șofer — oboseala, stresul, certurile în cuplu sau alte stări emoționale — nu doar o tulburare de neurodezvoltare. În 2023, de exemplu, peste 600 de accidente în SUA au fost cauzate de șoferi adormiți, conform datelor oficiale.
Morrison oferă o serie de recomandări utile celor care întâmpină dificultăți de concentrare la volan:
Pentru cei care suspectează că ar putea avea ADHD dar nu au un diagnostic oficial, Morrison încurajează consultarea unui specialist. Din păcate, mulți nu au acces la diagnostic din motive financiare sau birocratice. În astfel de cazuri, practicile de auto-observare și tehnicile de mindfulness pot constitui un început benefic.
Sursă foto – hwilson8 / Envato