Sinuzita: simptomele care o diferențiază de o răceală și când ai nevoie de medic

Deși multe episoade se ameliorează fără tratament antibiotic, unele simptome pot persista sau se pot agrava, necesitând evaluare medicală. Diferența dintre o răceală obișnuită și o posibilă sinuzită nu ține doar de intensitatea durerii de cap, ci și de durata și evoluția manifestărilor.

Ce este sinuzita și de ce apare?

Sinuzita, numită mai precis rinosinuzită, reprezintă inflamația mucoasei care căptușește sinusurile paranazale și, de regulă, cavitatea nazală. Sinusurile sunt spații pline cu aer situate în oasele feței, în jurul nasului și al ochilor.

În mod normal, secrețiile produse de mucoasă se drenează prin mici deschideri către cavitatea nazală. Atunci când mucoasa se inflamează, aceste căi se pot îngusta, iar eliminarea secrețiilor devine mai dificilă. Astfel apar congestia, senzația de presiune facială și alte manifestări specifice.

Cele mai frecvente cauze sunt infecțiile virale, în special răceala obișnuită. Sinuzita poate apărea însă și în asociere cu infecții bacteriene, alergii sau factori anatomici care îngreunează drenajul sinusurilor.

Care sunt simptomele sinuzitei?

Manifestările pot varia în funcție de cauza inflamației și de durata acesteia. Cele mai frecvente sunt:

• Nasul înfundat, din cauza inflamației mucoasei nazale.

• Secrețiile nazale abundente, care pot fi eliminate prin nas sau se pot scurge în spatele gâtului.

• Presiunea sau durerea facială, resimțită în frunte, obraji ori în jurul ochilor.

• Diminuarea mirosului, uneori până la pierderea temporară a acestuia.

• Durerea de cap, care poate însoți congestia și presiunea facială.

• Tusea, mai ales atunci când secrețiile se scurg spre gât.

• Oboseala și starea generală de disconfort, în special în timpul unei infecții respiratorii.

Secrețiile galbene sau verzi nu indică automat o infecție bacteriană și nu reprezintă, singure, un motiv pentru administrarea antibioticelor. Evoluția simptomelor și tabloul clinic sunt mai relevante pentru stabilirea cauzei.

Cele două afecțiuni au simptome care se suprapun, iar o răceală poate provoca temporar și inflamația sinusurilor. În multe cazuri, manifestările se ameliorează treptat în aproximativ 7-10 zile.

O posibilă sinuzită bacteriană devine mai probabilă atunci când simptomele persistă cel puțin 10 zile fără ameliorare, sunt severe de la început sau se agravează din nou după o perioadă în care păreau să se reducă.

Durerea facială intensă, febra și agravarea congestiei pot susține suspiciunea unei infecții bacteriene, dar diagnosticul trebuie stabilit de medic. Nu orice episod prelungit necesită automat antibiotic.

Sinuzita acută și sinuzita cronică: care este diferența?

Sinuzita acută apare frecvent după o răceală și se ameliorează, de regulă, în câteva săptămâni. Sinuzita cronică este o afecțiune diferită, caracterizată prin simptome care persistă cel puțin 12 săptămâni.

În forma cronică, pot fi implicați factori precum inflamația persistentă, alergiile și polipii nazali. Nu este vorba neapărat despre o infecție bacteriană care nu a fost tratată suficient, motiv pentru care antibioticele repetate nu reprezintă soluția universală.

Dacă ai nasul înfundat aproape permanent, secreții persistente sau miros diminuat timp de mai multe luni, este recomandat un consult ORL. În funcție de simptome, medicul poate recomanda examinare endoscopică nazală sau investigații imagistice.

Cum se tratează sinuzita?

Tratamentul depinde de cauza și severitatea simptomelor. În multe episoade acute, măsurile de ameliorare a disconfortului sunt suficiente.

Spălăturile nazale cu soluție salină

Sprayurile saline și irigațiile nazale pot ajuta la eliminarea secrețiilor și la reducerea congestiei. Pentru irigații trebuie folosită apă sterilă, distilată sau fiartă și răcită, nu apă direct de la robinet.

Sprayurile nazale

În anumite situații, medicul poate recomanda corticosteroizi intranazali, în special dacă există inflamație persistentă sau o componentă alergică. Sprayurile decongestionante pot ameliora temporar nasul înfundat, însă utilizarea lor prelungită poate agrava congestia. Respectă prospectul și recomandările medicului sau farmacistului.

Antibioticele

Antibioticele nu au efect asupra virusurilor, care provoacă majoritatea episoadelor acute. Ele pot fi indicate în anumite cazuri de sinuzită bacteriană, în funcție de severitate, durata simptomelor și evaluarea medicală.

Administrarea antibioticelor fără recomandare poate provoca reacții adverse și favoriza rezistența bacteriană.

Când trebuie să mergi la medic?

Solicită un consult medical dacă simptomele durează peste 10 zile fără ameliorare, se agravează după o îmbunătățire inițială, reapar frecvent sau sunt însoțite de durere facială importantă și febră.

Umflarea sau înroșirea zonei din jurul ochilor, tulburările de vedere, durerea de cap severă, rigiditatea cefei ori confuzia necesită evaluare medicală de urgență, deoarece pot semnala complicații rare, dar grave.

Sinuzita este frecventă și, în multe situații, se vindecă fără antibiotice. Dacă simptomele persistă sau se agravează, evaluarea corectă ajută la identificarea cauzei și la alegerea tratamentului potrivit.

FOTO: Shutterstock