România pierde procesul cu Pfizer și trebuie să plătească o sumă uriașă! Explicația autorităților

România a pierdut în primă instanță procesul intentat de compania farmaceutică Pfizer, fiind obligată să plătească aproximativ 600 de milioane de euro pentru doze de vaccin anti-COVID pe care nu le-a mai preluat.

Decizia a fost pronunțată de Tribunalul francofon de primă instanță din Bruxelles și vizează contractul semnat în 2021 prin intermediul Comisiei Europene, anunță Mediafax.

Instanța a respins argumentele părții române, stabilind că:

Recomandări

Vaccinul Pfizer a primit autorizare definitivă din partea FDA pentru utilizare la persoanele de peste 16…

Primul vaccin împotriva bolii Lyme dezvoltat de Pfizer ar putea fi aprobat în 2025. Cum funcționează…

• nu există nereguli în atribuirea contractului
• evoluția pandemiei nu justifică renunțarea la dozele comandate
• obligațiile contractuale trebuie respectate

În consecință, România trebuie să plătească contravaloarea vaccinurilor și să preia dozele rămase.

Cum s-a ajuns la litigiu

Disputa are la bază decizia autorităților române din 2023 de a nu mai accepta o parte din livrările de vaccinuri, pe fondul scăderii cererii și al evoluției pandemiei.

Contractul inițial prevedea însă cantități fixe pentru fiecare stat membru, iar instanța a considerat că aceste obligații nu pot fi modificate unilateral.

Cazul României nu este singular — și alte state europene au contestat acordurile similare, însă fără succes în instanță.

Context: o campanie de vaccinare sub așteptări

Decizia vine pe fondul unei campanii de vaccinare care, deși a început promițător, nu și-a atins obiectivele inițiale.

România a avut una dintre cele mai scăzute rate de vaccinare din Uniunea Europeană, în ciuda disponibilității dozelor și a infrastructurii create.

Cererea redusă pentru vaccinuri a dus la acumularea de stocuri și, în final, la refuzul unor livrări contractate.

Explicația autorităților: „politicienii au luat locul medicilor”

Ministrul Sănătății a oferit recent o explicație pentru eșecul campaniei, punând accent pe modul în care a fost comunicat mesajul public.

Potrivit acestuia:

„Politicienii s-au gândit să promoveze ei vaccinarea în locul profesioniștilor din sănătate”

El a subliniat că o comunicare dominată de medici și specialiști ar fi putut genera mai multă încredere în rândul populației.

În schimb, implicarea puternică a clasei politice ar fi contribuit la polarizare și la apariția unui curent antivaccinare mai vizibil.

Reacții politice și controverse

Decizia instanței a generat reacții puternice pe scena politică.

Reprezentanți ai opoziției și ai puterii s-au acuzat reciproc pentru semnarea contractelor și pentru gestionarea ulterioară a crizei, în timp ce foști oficiali susțin că rezultatul procesului era previzibil.

În paralel, discuțiile s-au extins asupra modului în care au fost luate deciziile în perioada pandemiei și asupra responsabilității instituționale.

Între obligații contractuale și realitatea din teren

Cazul evidențiază tensiunea dintre angajamentele asumate la nivel european și realitățile interne, inclusiv reticența populației față de vaccinare.

Deși contractele au fost semnate într-un context de incertitudine majoră, evoluția ulterioară a pandemiei a redus necesarul real de vaccinuri.

Instanța a stabilit însă că aceste schimbări nu anulează obligațiile asumate inițial.

Concluzie

Pierderea procesului cu Pfizer reprezintă nu doar o problemă financiară semnificativă, ci și un moment de reflecție asupra modului în care a fost gestionată pandemia în România.

Între decizii luate sub presiune, comunicare publică controversată și neîncredere socială, cazul ilustrează complexitatea unei crize care continuă să producă efecte și la ani distanță.

FOTO: Shutterstock.