Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, supranumit și Purtătorul de Biruință, este prăznuit în fiecare an pe 23 aprilie și se numără printre cei mai cinstiți sfinți ai creștinătății. Numele său are origine grecească – „Gheorghios” – și se traduce prin „lucrător al pământului” sau „agricultor”. În jurul acestei zile s-au păstrat numeroase obiceiuri și credințe populare, transmise din generație în generație.
În ziua de Sfântul Gheorghe, oamenii obișnuiesc să curețe gospodăria și să ardă resturile adunate peste iarnă. După ce focul se stinge, cenușa rezultată este amestecată cu untură, iar pasta obținută este folosită pentru a unge ușile grajdurilor. Se crede că acest gest are rolul de a ține la distanță forțele rele care, conform tradiției, ar încerca în această noapte să pătrundă în adăposturile animalelor pentru a „fura” bunăstarea casei, simbolizată prin lapte și ouă.
O practică mai puțin obișnuită, dar încă întâlnită în unele zone, este cântărirea oamenilor în această zi. Cei care respectă acest obicei sunt convinși că astfel își vor menține sănătatea și agilitatea până la următoarea sărbătoare a Sfântului Gheorghe, când ritualul este reluat.
Fetele nemăritate au și ele un obicei aparte: în această zi seamănă busuioc, plantă considerată simbol al iubirii și norocului. După ce crește și înflorește, busuiocul este purtat în păr sau păstrat uscat, ca talisman. Uneori, o crenguță este oferită persoanei iubite, ca semn al sentimentelor și al speranței unei legături durabile.
Pentru a alunga energiile negative, în dimineața devreme a sărbătorii, oamenii scot apă proaspătă din fântână, înainte ca aceasta să fie folosită în alte scopuri. Cu această apă, numită „neîncepută”, se spală pe față, considerând că astfel își purifică sufletul și atrag binele pentru tot anul.
În mediul rural, există și tradiții legate de creșterea animalelor. Cofele folosite la muls sunt împodobite cu verdeață și umplute cu apă, apoi așezate în fața casei încă de dimineață, pentru a-l întâmpina simbolic pe Sfântul Gheorghe. După-amiaza, apa și plantele folosite sunt adăugate în hrana vitelor. Se spune că acest ritual protejează laptele și îl face mai bogat, împiedicând influențele nefaste să afecteze producția.
FOTO crestinortodox.ro