Paștele Blajinilor reprezintă una dintre cele mai încărcate de emoție și semnificație zile din tradiția ortodoxă românească, fiind dedicată în mod special pomenirii celor care nu mai sunt în viață. Această zi marchează legătura spirituală dintre cei vii și sufletele celor plecați, fiind celebrată, de regulă, la o săptămână după Paștele, mai exact în lunea care urmează Duminica Tomii.
Semnificația acestei sărbători este profund religioasă, dar și simbolică. Este adesea numită „Paștele morților”, deoarece în această zi credincioșii își îndreaptă atenția către cei decedați, mergând la cimitire pentru a aprinde lumânări, a rosti rugăciuni și a oferi pomeni. Aceste gesturi sunt considerate modalități prin care sufletele celor adormiți sunt cinstite și sprijinite în lumea de dincolo.
Tradiția îmbină elemente creștine cu credințe populare vechi. În imaginarul popular, „blajinii” sunt văzuți ca ființe blânde sau spirite ale morților care trăiesc într-un tărâm nevăzut și care nu cunosc momentul exact al Învierii. Din acest motiv, oamenii transmit simbolic vestea Paștelui, de exemplu aruncând pe ape coji de ouă roșii, considerate mesageri către lumea lor.
Data acestei sărbători nu este fixă, deoarece depinde de momentul în care cade Paștele în fiecare an. În mod obișnuit, ea este marcată la opt zile după Înviere. De exemplu, în anul 2026, Paștele ortodox a fost celebrat pe 12 aprilie, iar Paștele Blajinilor a fost ținut pe 20 aprilie. Există însă regiuni unde această zi coincide cu Duminica Tomii, în funcție de obiceiurile locale.
Această zi este una de profundă reculegere și apropiere de cei dispăruți. Oamenii merg la morminte pentru a le curăța, a le împodobi cu flori și a aprinde lumânări sau tămâie, ca semn de respect. Preoții oficiază slujbe de pomenire, iar familiile se roagă pentru liniștea sufletelor celor adormiți. După ritualul religios, bucatele sunt sfințite și împărțite.
Un obicei bine cunoscut este oferirea de pomană. De regulă, se împart ouă roșii, cozonac și pască, dar și colivă – un preparat cu o puternică simbolistică legată de viața de după moarte. De asemenea, se oferă vin, fructe, dulciuri sau alte preparate, în funcție de zonă și tradiție. În unele locuri, mesele sunt întinse chiar lângă morminte sau în curtea bisericii, într-un gest simbolic de comuniune cu cei plecați.
Se crede că sufletele acestora revin în această zi și „se împărtășesc” simbolic din darurile oferite în numele lor, motiv pentru care oamenii lasă uneori firimituri sau picături de vin pe pământ.
Pe lângă alimente, în anumite regiuni se oferă și obiecte precum vase, prosoape sau lumânări, considerate daruri pentru sufletul celui pomenit. Pomana este îndreptată în special către persoane nevoiașe, dar și către cei prezenți, care rostesc salutul pascal în numele celor adormiți.
Deși este strâns legată de Paște, această sărbătoare are un sens diferit. Paștele celebrează Învierea lui Iisus Hristos și simbolizează viața, speranța și victoria asupra morții. În schimb, Paștele Blajinilor continuă această semnificație, dar o îndreaptă către memoria celor plecați, fiind un moment de recunoștință și pomenire.
În jurul acestei zile s-au format și numeroase credințe populare. Una dintre cele mai răspândite este aceea că sufletele morților revin temporar printre cei vii. Din acest motiv, oamenii lasă mâncare sau firimituri, crezând că acestea sunt „gustate” simbolic de cei dispăruți. Totodată, există și interdicții: nu este bine să se muncească, să se spele sau să se facă treburi gospodărești, pentru a nu tulbura liniștea sufletelor.
De asemenea, tradiția spune că nu este potrivit să vorbești de rău despre cei decedați în această zi, deoarece acest lucru ar putea atrage ghinion. În unele comunități, blajinii sunt considerați protectori spirituali, care se roagă pentru cei vii, iar oamenii le arată respect prin liniște, rugăciune și gesturi de generozitate.
foto: Adevărul