O bacterie veche de 5.000 de ani a fost descoperită într-o peșteră din România. Cum a reușit să supraviețuiască?

O echipă de cercetători români a identificat, într-un mediu extrem și izolat de mii de ani, o tulpină bacteriană cu o capacitate surprinzătoare de rezistență la antibiotice moderne. Descoperirea a fost realizată în adâncurile Peșterii Scărișoara, una dintre cele mai spectaculoase și mai bine conservate peșteri de gheață din Europa.

O bacterie veche de milenii, descoperită în Peștera Scărișoara

În interiorul peșterii, sub un strat masiv de gheață format în urmă cu aproximativ 5.000 de ani, oamenii de știință au izolat o tulpină bacteriană denumită Psychrobacter SC65A.3. Aceasta aparține genului Psychrobacter, cunoscut pentru capacitatea sa de a trăi și a se dezvolta în medii extrem de reci.

Blocul de gheață din peșteră are un volum impresionant, de aproximativ 100.000 de metri cubi, și o vechime estimată la circa 13.000 de ani, fiind considerat cel mai mare și mai vechi bloc subteran de gheață din România. În acest mediu stabil și înghețat, microorganismele au rămas captive timp de milenii, conservate în condiții naturale excepționale, notează euronews.com. 

Recomandări

Alertă alimentară! Pește contaminat, retras din magazine după depistarea bacteriei Listeria. La ce să fiți atenți?

Cercetătorii au descoperit un nou antibiotic. Medicamentul care poate distruge o bacterie mortală

Cum a reușit bacteria să supraviețuiască?

Microorganismele pot rezista perioade îndelungate în condiții extreme, inclusiv sub ghețari antici, în permafrost, pe fundul mărilor sau în lacuri glaciare. În astfel de medii, ele evoluează mecanisme biochimice și genetice care le permit să suporte temperaturi foarte scăzute, lipsa nutrienților și alte condiții ostile.

Tulpina Psychrobacter SC65A.3 este adaptată la frig (psihrofilă), ceea ce înseamnă că metabolismul său funcționează optim la temperaturi scăzute. Însă surpriza majoră a cercetătorilor a fost alta: analiza genomică a arătat că bacteria este rezistentă la zece antibiotice moderne, aparținând la opt clase diferite.

Potrivit Cristinei Purcarea, cercetător la Institutul de Biologie București din cadrul Academia Română și autoare a studiului, această tulpină deține peste 100 de gene asociate rezistenței la antibiotice, în ciuda faptului că provine dintr-un mediu izolat cu mult înainte de apariția antibioticelor moderne.

Metoda de analiză și rezultatele obținute

Pentru a ajunge la aceste concluzii, echipa de cercetare a forat un carotelaj de gheață de aproximativ 25 de metri din zona cunoscută sub numele de Sala Mare a peșterii. Fragmentele extrase au fost analizate în laborator, unde au fost izolate mai multe tulpini bacteriene.

Cercetătorii au secvențiat genomul acestor bacterii pentru a identifica:

• genele implicate în adaptarea la temperaturi scăzute;
• genele responsabile pentru rezistența antimicrobiană.

Antibioticele față de care s-a constatat rezistența sunt utilizate frecvent în tratamente orale și injectabile pentru infecții bacteriene severe, inclusiv tuberculoză, colită sau infecții urinare. Descoperirea sugerează că mecanismele de rezistență la antibiotice nu sunt exclusiv un rezultat al medicinei moderne, ci pot avea origini mult mai vechi, naturale.

Studiul, publicat în revista științifică Frontiers in Microbiology și relatat de Euronews, arată că rezistența antimicrobiană este un fenomen natural, care exista cu mult înainte ca oamenii să înceapă utilizarea antibioticelor.

Totuși, cercetătorii subliniază că folosirea excesivă și necontrolată a antibioticelor în medicină și agricultură a accelerat acest proces, favorizând răspândirea și diversificarea genelor de rezistență.

Având în vedere că aproximativ 20% din suprafața Terrei este acoperită de habitate înghețate, iar temperaturile scăzute caracterizează o mare parte a biosferei, înțelegerea microorganismelor adaptate la frig devine esențială. În contextul schimbărilor climatice accelerate, topirea gheții ar putea elibera în mediu microorganisme antice, cu trăsături genetice neașteptate, inclusiv rezistență la antibiotice.

Descoperirea din Peștera Scărișoara oferă astfel o perspectivă valoroasă asupra evoluției naturale a rezistenței bacteriene și ridică noi întrebări despre impactul pe termen lung al interacțiunii dintre microbi și mediul în schimbare.

foto: shutterstock